• Achiziții
  • Buget
  • Documente
  • Branding

ȘTIRI
Ședința Consiliului Federal al FRA din 09.11.2023: Consiliului Federal al Federatiei Române de Atletism, denumit în continuare CF
Solicitare organizare competiții: Către, Asociaţiile Judeţene de Atletism, Cluburilor Sportive afiliate Federa
Rezultate finale la examenul de concurs pentru ocuparea post: nr.crt Codul candidatului Funcția pentru care candidează Rezultat
Anunț privind organizarea concursului pentru ocuparea unui : Federația Română de Atletism scoate la concurs un post vacant de îngrijitor
Convocator Campionatul European de Cros – 10.12.2023, Brux: Federația Română de Atletism organizează participarea la Campionatul Europea
Cupa României de cros, găzduită anul acesta de Botoșani: Duminică (19 noiembrie), în Pădurea Rediu (Botoșani), se va desfășura Cupa
Convocator vize medicale INMS 23-27-28.11.2023: Sportivii componenți ai loturilor olimpice și naționale sunt convocați pentr
Rezultatele probei scrise pentru posturile vacante FR Atleti: Rezultatele probei scrise pentru posturile vacante FR Atletism
Patru medalii pentru maratoniști la „Balcaniadă”: La Campionatul Balcanic de maraton (42,195 km), desfășurat ieri (12 noiembrie)
Cinci medalii pentru România la „Balcaniada” de cros: Desfășurat astăzi (11 noiembrie) la Pirdop (Bulgaria), Campionatul Balcanic d
Federația Română de Atletism Federația Română de Atletism Federația Română de Atletism site-ul oficial al Federației Române de Atletism

top banner

  • ACASĂ
    • Contact
  • INFO
    • Știri
    • Hotărâri C.F.
    • Comunicate interne
    • Metodică
    • Anti-Doping
    • Link-uri utile
  • COMPETIȚII
    • Calendar
    • Regulamente FRA
    • Competiții majore
  • REZULTATE
    • Rezultate 2023
    • Arhiva rezultate
      • Rezultate 2022
      • Rezultate 2021
      • Rezultate 2020
      • Rezultate 2019
    • Recorduri naționale
  • STATISTICĂ
    • Top național
      • Sprint / Garduri
        • Clasament
        • Detalii
      • Sărituri / Aruncări
        • Clasament
        • Detalii
      • Semifond / Fond
        • Clasament
        • Detalii
      • Marș / Alergări lungi
        • Clasament
        • Detalii
    • Analize statistice
  • DESPRE FRA
    • Consiliul Federal
    • Departamente
    • Istoric FRA
    • Statutul FRA
    • Legende
    • Medaliați
      • Jocurile Olimpice
      • Campionate Mondiale
      • Campionate europene
  • MEMBRI FRA
    • Asociații județene
    • Cluburi sportive
  • ATLEȚI
    • Legitimați
    • Loturi naționale
    • Loturi BOPJ / BOPT
    • Calificați
    • Kid's athletics
    • Safeguarding
  • MAGAZIN

Departamente FRA

Detalii
Scris de: FRA
Categorie: Despre noi
Accesări: 121

Departamentul Tehnic de Performanță

 

  • Oana Pantelimon – Antrenor Coordonator – Lot Olimpic Seniori
  • Robert Olah – Antrenor Coordonator – Lot Olimpic Tineret
  • Doru Crișan – Director Coordonator – Lot Juniori
  • Cătălin Ganera  – Director Coordonator – Departamentul Copii

 

 

Comisiile FRA

 

Comisia Tehnico-Metodică

  • Președinte Comisie: Cristian Dragomir

Comisia de Arbitrii

  • Președinte Comisie: Alexandru Ștefan

Comisia de Competiții, Legitimări, Transferări si Clasificări

  • Președinte Comisie: Radu Lazăr

Comisia de Cros, Marș, Alergare pe Șosea, Maraton, Alergare Montană

  • Președinte Comisie: Ion Bură

Comisia de Femei

  • Președinte Comisie: Claudia Andrei

Comisia Medicală si Anti-Doping

  • Președinte Comisie: Vasile Oșean

Comisia Mass-Media

  • Președinte Comisie: Cristina Man

Comisia de Veterani

  • Președinte Comisie: Robertino Tănase

Comisia de Disciplină

  • Președinte Comisie: Bogdan Tudor

Comisia de Apel

  • Președinte Comisie: Cătălin Ganera

Comisia de Atleți

  • Președinte Comisie: Ancuța Lădaru

Comisia de Marketing și Relații Publice

  • Președinte Comisie: Cristina Man

Comisia de Buget-Finanțe

  • Președinte Comisie: Claudia Sandu

Comisia de Etică Sportivă

  • Președinte Comisie: Bogdan Tudor

Comisia de Formare și Formare Profesională

  • Președinte Comisie: Nicoleta Grasu

Consiliul Federal

Nr. Crt.

NUMELE ŞI PRENUMELE

Funcţia în consiliu

1

STANCIU ANIȘOARA

Preşedinte

2

GRASU NICOLETA

Vicepreşedinte

3

PREDA VIRGILIU

Vicepreşedinte

4

MAN MARIA CRISTINA

Vicepreşedinte

5

DRAGOMIR CRISTIAN

Vicepreşedinte

6

CACIUREAC VALY

Secretar General

7

SANDU CLAUDIA

Trezorier

8

ȚÎMPĂU ELENA ERZILIA

Membru Regiunea 1 Nord-Est

9

GANERA CĂTĂLIN

Membru Regiunea 2 Sud-Est

10

COROJA VALENTIN

Membru Regiunea 3 Sud Muntenia

11

BURĂ ION

Membru Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia

12

MĂZĂRAN OCTAVIAN

Membru Regiunea 5 Vest

13

MĂCELARU IOAN

Membru Regiunea 6 Nord-Vest

14

HERMAN VASILE

Membru Regiunea 7 Centru

15

BADEA MĂDĂLIN

Membru Regiunea 8 București-Ilfov

16

DULGHERU GHEORGHE

Membru Simplu

17

GHERASE TUDOREL

Membru Simplu

18

TUDOR BOGDAN

Membru Simplu

19

ORZA OLIMPIU CRISTIAN

Membru Simplu

20

PRÂSNEAC CRISTIAN

Membru Simplu

21

BARBU AUGUSTIN

Membru Simplu

Regulamente FRA

Detalii
Scris de: FRA
Categorie: Despre noi
Accesări: 56
  • REGULAMENTUL DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE ATLETISM DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2023

 

  • REGULAMENTUL DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE ATLETISM DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2022

 

  • REGULAMENTUL DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE ATLETISM DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2021

Statutul FRA

Detalii
Scris de: FRA
Categorie: Despre noi
Accesări: 49
Anișoara Stanciu - PRESEDINTE FRA

2021 – Prezent

 

Vali Ionescu-Caciureac - SECRETAR GENERAL FRA
2023 – Prezent
 
 
CAPITOLUL I - INTERPRETARE
 
  1. IAAF – Asociaţia Internaţională a Federaţiilor de Atletism.
  2. AEA – Asociaţia Europeană de Atletism.
  3. ABAF – Asociaţia Balcanică a Federaţiilor de Atletism.
  4. FRA sau Federaţia Federaţia Română de Atletism.
  5. A.N.S – Agenţia Naţională pentru Sport
  6. C.O.S.R. – Comitetul Olimpic şi Sportiv Român
  7. C.I.O. – Comitetul Internaţional Olimpic
  8. WADA –  Agenţia Mondială Anti-Doping.
  9. ANAD – Agenţia Naţională Anti-Doping.
  10. Club – Cluburile de atletism şi cluburile sportive cu secţii de atletism, persoane juridice de drept privat sau persoane juridice de drept public, după caz.
  11. Asociaţie sportivă – Societate civilă fără personalitate juridică, constituită potrivit prevederilor Codului civil şi ale Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificarile şi completările ulterioare.
  12. A.J.A./A.M.A. –  Asociaţii Judeţene de Atletism/Asociaţia de Atletism a Municipiului Bucureşti – persoane juridice de drept privat, constituite potrivit prevederilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
  13. Secţie de atletism – Subunitate în cadrul unui club sportiv sau asociaţie sportivă constituită potrivit prevederilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
  14. Adunarea Generală – Organ de conducere al F.R.A alcătuit din totalitatea asociaţilor.
  15. Consiliul Federal – Organul de conducere al F.R.A., care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale, fiind constituit în conformitate cu prezentul statut.
  16. Afiliere – Actul juridic reprezentând decizia luată de F.R.A. sau AJA/A.M.A, după caz, de a admite printre membrii săi o structură sportivă de atletism, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificarile şi completările ulterioare.
  17. Legitimare – Actul juridic bilateral stabilit între o structură sportivă de atletism şi un sportiv prin care sunt asumate drepturi şi obligaţii reciproce.
  18. Legitimaţie sportivă – Document care atestă apartenenţa unui sportiv la un club sau asociaţie sportivă.
  19. Membru – Structura sportivă afiliată la FRA, în condiţiile Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului statut.
  20. Oficial – Persoana care reprezintă sau care este delegată să reprezinte FRA.
  21. Arbitru – Persoana competentă să evalueze calitatea prestaţiei, respectarea regulilor şi să aplice sancţiunile în cadrul unei competiţii sportive.
  22. Observator – Persoană delegată să supravegheze organizarea şi desfăşurarea competiţiilor oficiale.
  23. Regulament/Normă – Orice act cu caracter normativ emis de F.R.A în aplicarea şi completarea dispoziţiilor statutare.
  24. Regiune – Una din următoarele 8 subdiviziuni/subunităţi teritoriale:
    • Regiunea 1 – NORD – EST: Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui.
    • Regiunea 2 – SUD – EST: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa.
    • Regiunea 3 – SUD – MUNTENIA: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi.
    • Regiunea 4 – SUD–VEST – OLTENIA: Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Dolj, Olt.
    • Regiunea 5 – VEST: Arad, Timişoara, Caraş Severin, Hunedoara.
    • Regiunea 6 – NORD–VEST: Maramureş, Bistriţa Năsăud, Cluj, Sălaj, Bihor, Satu Mare.
    • Regiunea 7 – CENTRU: Alba, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu.
    • Regiunea 8 – BUCUREŞTI ILFOV: Bucureşti, Ilfov.
  25. Membru regional – Membru în Consiliului Federal al FRA, reprezentând o regiune, astfel cum este definită la punctul 24.
  26. Calendar competiţional – Calendarul tuturor competiţiilor oficiale tutelate de FRA desfăşurate la nivel naţional şi internaţional.
  27. Majoritate simplă – Reprezintă jumatate plus unu din membrii afiliaţi prezenţi la vot.
  28. Majoritate absolută – Reprezintă jumatate plus unu din totalul membrilor afiliaţi cu drept de vot.
  29. Majoritate calificată – Este determinată de prevederile prezentului statut ca fiind de 2/3 din totalul membrilor afiliaţi prezenţi cu drept de vot.
  30. Majoritate relativă – Reprezintă numărul cel mai mare de voturi obţinut de un candidat în raport cu voturile obţinute de ceilalti candidaţi.
  31. Taxa – Suma de bani pe care o achita membrii FRA, sportivii, antrenorii, arbitri în schimbul unor servicii prestate sau al anumitor drepturi, în condiţiile şi la termenele stabilite de regulamentele FRA.
  32. Cotizaţie – Suma de bani pe care trebuie să o achite în fiecare an membrii FRA, în condiţiile şi la termenele stabilite de regulamentele FRA.
  33. Penalitate – Sancţiune pecuniara ce constă în suma de bani pe care cel care săvârşeşte o abatere disciplinară/o încălcare a prevederilor prezentului statut, a regulamentelor şi a normelor FRA este obligat să o plătească în contul FRA.
 
CAPITOLUL II - DISPOZIŢII GENERALE
 

Art. 2

  1. Federaţia Română de Atletism este continuatoarea de drept a Federaţiei Sportive Naţionale de Atletism ce a funcţionat ca persoană juridică de drept public în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, devenind persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, prin reorganizarea dispusă de Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.
  2. Federaţia Română de Atletism, denumită în continuare FRA, funcţionează în baza Statutului propriu, a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu completările şi modificările ulterioare, a HG nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 246/2005 şi a altor dispoziţii legale în materie, precum şi în conformitate cu Statutul IAAF si A.E.A, la care FRA este afiliată.
  3. FRA deţine în condiţiile legislaţiei în vigoare Certificatul de Înscriere a Persoanei Juridice Fără Scop Patrimonial nr. 18 din data de 28.01.2002, eliberat de Tribunalul Municipiului Bucureşti – Secţia a III-a Civilă şi Certificat de Identitate Sportivă nr. B/C/00020/2002, eliberat de Ministerul Tineretului şi Sportului la data de 29.01.2002, având în registrul special nr. 138.

Art. 3

  1. FRA este structură sportivă de interes naţional, persoană juridică de drept privat, de utiliatate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.
  2. FRA este singura autoritate a atletismului recunoscută de organismele internaţionale – IAAF şi AEA – şi autorizată conform legii să organizeze activitatea atletică din România.

Art. 4
FRA se constituie din asocierea cluburilor sportive cu secţii de atletism şi asociaţiilor judeţene de atletism şi a municipiului Bucureşti, afiliate şi recunoscute conform legii.


 
CAPITOLUL III - ELEMENTE DE IDENTIFICARE
 

Art. 5
Denumirea federaţiei este FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE ATLETISM, potrivit dovezii privind disponibilitatea denumirii eliberată de către Ministerul Justiţiei cu nr. 685 din data de 14.09.2001.

Art. 6
Sediul FRA este în mun. Bucureşti, strada Doctor Primo Nebiolo nr. 2, sector 1 şi poate fi schimbat în condiţiile legii prin hotărârea Consiliului Federal.

Art. 7
FRA are emblemă proprie, prezentată în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul statut. Aceasta poate fi modificată numai prin hotărârea Adunării Generale.

Art. 8
Durata de funcţionare a FRA este pe termen nedeterminat

 
 
CAPITOLUL IV - PATRIMONIUL
 

Art. 9
FRA administrează şi dispune, în condiţiile legii, de bunurile aflate în patrimoniul propriu, în scopul realizării obiectului său de activitate.
Patrimoniul FRA poate fi modificat potrivit competenţelor stabilite prin prezentul Statut prin hotărârea Adunării Generale, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.

 
CAPITOLUL V - RELAŢIA FRA – IAAF, AEA şi ANS
 

Art. 10

  1. FRA este afiliată la Asociaţia Internaţională a Federaţiilor de Atletism (IAAF) şi Asociaţia Europeană de Atletism (AEA) şi este recunoscută de acestea, conform statutelor lor, drept singura autoritate a atletismului în România.
  2. În activitatea lor, membrii FRA percum şi oficialii şi comisiile FRA au obligaţia de a respecta Statutele, regulamentele, deciziile IAAF şi AEA. În domeniul activităţii sportive de atletism, FRA îşi elaborează Regulamentele proprii care cuprind norme tehnice de specialitate ce vor fi în conformitate cu Regulamentele IAAF şi AEA. În caz de neconcordanţă între reglementarile FRA şi cele internaţionale în domeniu, prevalează cele internaţionale.

Art. 11

  1. Pentru realizarea programelor şi obiectivelor sale, Federaţia Română de Atletism colaborează cu Agenţia Naţională pentru Sport, în condiţiile legii.
  2. Agenţia Naţională pentru Sport exercită supravegherea şi controlul activitaţii FRA potrivit prevederilor art. 49 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificarile şi completările ulterioare.
 
CAPITOLUL VI - SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE FRA
 

Art. 12

  1. Scopul FRA îl constituie organizarea, administrarea şi coordonarea activităţii atletice pe teritoriul Romaniei, la toate nivelurile.
  2. În acest sens, principalele obiective ale FRA sunt:

a) dezvoltarea şi promovarea practicării atletismului pe teritoriul României, sub toate formele sale şi fără nici un fel de discriminare pe motive politice, religioase, rasiale, de naţionalitate, sex sau vârstă;
b) promovarea atletismului, prin loturile reprezentative şi cele ale cluburilor, în competiţiile internaţionale;
c) reprezentarea şi apărarea intereselor atletismului românesc pe plan intern şi internaţional;
d) prevenirea şi sancţionarea încălcării Statutului, regulamentelor şi normelor FRA, precum şi cele ale IAAF şi AEA;
e) prevenirea şi sancţionarea oricărei metode şi/sau practici neregulamentare în atletism, precum şi protejarea activităţii atletice de orice abuzuri.

(3) În vederea realizării obiectivelor sale, FRA exercită următoarele atribuţii principale:

a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a atletismului şi controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;
b) elaborează şi adoptă regulamente şi norme de organizare, tehnice, financiare şi de asigurare materială pentru activitatea proprie şi activitatea atletică, în general;
c) stabileşte calendarul competiţional anual;
d) organizează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional în baza normelor şi regulamentelor adoptate potrivit statutului FRA;
e) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor de atletism privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza regulamentului propriu de funcţionare;
f) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare a atleţilor de performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile internaţionale;
g) exercită supravegherea, controlul şi puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, de Statutul şi regulamentele proprii;
h) organizează sau tutelează competiţiile de atletism oficiale cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Sport;
i) colaborează cu Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport şi Institutul Naţional de Medicină Sportivă pentru asigurarea asistenţei metodico-ştiinţifice şi medicale de specialitate potrivit cerinţelor specifice atletismului modern internaţional;
j) colaborează cu Agenţia Naţională pentru Sport, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi/sau cu instituţiile din structura acestora pentru formarea, avansarea şi perfecţionarea specialiştilor în domeniu;
k) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor şi/sau a metodelor interzise destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a atleţilor sau să modifice rezultatele competiţiilor, în concordanţă cu reglementarile WADA, IAAF, AEA, CIO, precum şi cu legislaţia internă în materie;
l) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru promovarea spiritului de fairplay şi a toleranţei în activitatea atletică;
m) administrează şi gestionează mijloacele financiare şi materiale aflate în patrimoniu în conformitate cu prevederile legale, ale Statului, regulamentelor şi normelor proprii;
n) asigură mijloacele financiare şi materiale prin efort propriu, din activităţi economice directe realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate a federaţiei, organizate în unităţi proprii cu sau fără personalitate juridică;
o) poate înfiinţa societăţi comerciale şi/sau poate desfăşura orice alte activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în stransă legătură cu scopul principal al federaţiei;
p) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu alţi factori interesaţi, pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea bazei materiale destinate practicării atletismului şi în alte domenii de interes;
q) elaborează şi editează publicaţii poprii privind activitatea atletică;
r) organizează banca de date a FRA privind activitatea atletică din România;
s) are drept de procurare (achiziţionare), folosire, transport, manipulare a oricărui fel de aparatură specifică de stadion, aparatură electronică de calcul şi cronometraj, materiale de stadion, precum şi a pistoalelor de start şi capse pentru acestea, alte instalaţii specifice în conformitate cu legislaţia în vigoare;
t) asigură reprezentarea României în competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care FRA este afiliată.

Art. 13

  1. Discriminarea de orice tip împotriva unei ţări, a unei persoane fizice sau a unor grupuri de persoane având la baza etnia, sexul, limba, religia, orientarea politică sau orice alt motiv este strict
    interzisă.
  2. Orice tip de discriminare, directă sau indirectă, va fi sancţionată conform reglementarilor FRA, IAAF, AEA.

Art.14

  1. FRA promovează măsurile de prevenire şi combatere a folosirii substanţelor şi/sau a metodelor interzise destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a atleţilor sau să modifice rezultatele competiţiilor, în concordanţă cu reglementările IAAF şi AEA, CIO, WADA, precum şi cu legislaţia internă în materie.
  2. FRA elaborează programe de informare şi educare a atleţilor, programe care furnizează informaţii asupra procedurilor de control doping, drepturilor şi obligaţiilor sportivilor, substanţelor şi metodelor aflate pe „Lista interzisă”, consecinţelor dopajului asupra sanătăţii şi aspra implicaţiilor juridice.

Art. 15

  1. Federaţia Română de Atletism elaborează şi adoptă în cadrul organelor sale, potrivit competenţelor care le sunt atribuite în prezentul statut, şi în acord cu reglementările în vigoare, următoarele:
    a) Regulamentul de organizare a activităţii de atletism din România;
    b) Regulamentul intern al F.R.A.;
    c) Regulament de organizare şi funcţionare a FRA;
    d) Regulamente de organizare şi funcţionare a Comisiilor FRA;
    e) Regulamentul disciplinar;
    f) Regulamentul privind statutul antrenorului de atletism;
    g) Norme de organizare, tehnice, financiare şi de asigurare materială, pentru propria activitate;
    h) Alte regulamente sau norme specifice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în prezentul statut.
  2. Statutul, regulamentele, normele, hotărârile şi deciziile organelor F.R.A. sunt obligatorii pentru membrii afiliaţi şi membrii acestora. Membrii afiliaţi au obligaţia de a-şi adapta permanent statutele şi regulamentele proprii astfel încat să fie în concordanţă cu Statutul, regulamentele, normele şi hotărârile FRA. Nerespectarea obligaţiilor stipulate constituie abatere disciplinară şi poate atrage aplicarea unei sancţiuni disciplinare.
 
CAPITOLUL VII - MEMBRII FRA. CONDIŢII DE AFILIERE
 

Art. 16
Potrivit prevederilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi membri FRA următoarele structuri sportive în care se desfăşoară în mod
organizat activitatea de atletism. Acestea sunt:

a) Cluburi sportive, persoane juridice de drept public, inclusiv unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;
b) Cluburi sportive, persoane juridice de drept privat;
c) Asociaţiile Judeţene de Atletism şi Asociaţia Municipiului Bucureşti de Atletism.

Art. 17
Calitatea de membru al FRA se dobândeste prin efectul afilierii.

Art. 18

  1. Structurile sportive care se afiliază la federaţie, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de afiliere:
    a) să aibă secţie de atletism;
    b) să deţină Certificatul de identitate sportivă;
    c) să recunoască şi să respecte Statutul şi Regulamentul FRA;
    d) să solicite în scris opţiunea de a face parte din FRA, printr-o cerere-tip adresată Consiliului Federal, care va conţine: numărul de identificare sportivă, numărul şi data emiterii certificatului de identitate sportivă; denumirea structurii sportive; sediul (adresa completă şi telefonul); organele de conducere şi administrare, culorile clubului, data, semnătura, ştampila. Prin cererea de afiliere, clubul sau asociaţia judeţeană de atletism care doreşte să devină membru al FRA se obligă să respecte Statutul, regulamentele, normele şi hotărârile acesteia, obligaţie care trebuie înscrisă în statutul structurii sportive;
    e) să achite taxa de afiliere în condiţiile şi termenele prevăzute de prezentul statut.
  2. La cererea de afiliere se ataşează următoarele înscrisuri doveditoare:A. În cazul structurilor sportive persoane juridice de drept privat:
    a) actul constituirii şi statutul, autentificate;
    b) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de acordare a personalităţii juridice;
    c) copie legalizată de pe Certificatul de identitate sportivă;
    d) copie legalizată de pe Certificatul de înscriere în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, în cazul structurilor sportive persoane juridice fără scop patrimonial;
    e) copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului, în cazul structurilor sportive organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni;
    f) dovada sediului;
    g) dovada patrimoniului.

B. În cazul cluburilor sportive persoane juridice de drept public:
a) actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate şi/sau organizate, legalizat;
b) actul de dispoziţie prin care este aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare, legalizat;
c) copie legalizată de pe Certificatul de identitate sportivă;
d) dovada sediului;
e) dovada patrimoniului.

C. În cazul unităţilor de învăţământ cu program sportiv:
a) actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate, legalizat;
b) actul de dispoziţie, legalizat, prin care se stabileşte ca respectiva unitate de învăţământ să desfăşoare, pe lângă activitatea de învăţământ şi activităţi de selecţie, pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional de atletism;
c) copie legalizată de pe Certificatul de identitate sportivă;
d) dovada sediului;
e) dovada patrimoniului.

Art. 19
După depunerea acestor acte, Consiliu Federal hotărăşte afilierea cu titlu provizoriu pe care o supune spre ratificare primei adunări generale care va decide afilierea definitivă, conform art. 30 din HG nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a dispozitiilor Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000.

Art. 20

  1. Fiecare membru afiliat la federaţie plăteşte o cotizaţie anuală fixă, care trebuie achitată la începutul fiecărui an, dar nu mai tarziu de 30 martie a anului în curs. Membru nou afiliat trebuie să achite cotizaţia pentru anul în cursul căruia a fost admis. Plata cotizaţiei trebuie efectuată în termen de 30 de zile de la data admiterii ca membru al FRA de către Consiliul Federal. În cazul în care adunarea generală nu ratifică afilierea, cotizaţia se va restitui.
  2. Un membru afiliat la federaţie care nu şi-a achitat cotizaţia în termenul prevăzut de prezentul statut este suspendat de drept de către Consiliul Federal, ceea ce determină ridicarea:
  • dreptului de a participa la competiţii, până la achitarea integrala a cotizaţiei;
  • dreptul de vot la adunarea generală imediat următoare. Redobândirea dreptului de vot este conditionată de achitarea integrală a cotizaţiilor restante şi scadente, în termenele prevăzute în prezentul statut.

Art. 21
Schimarea situaţiei juridice a unui membru afiliat la FRA impune obligaţia reafilierii la aceasta, potrivit procedurilor prevăzute de Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Art. 22
Membrii FRA au următoarele drepturi:
a) de a avea reprezentaţi, în condiţiile prezentului statut, în organele de conducere ale FRA;
b) de a participa la adunarea generală cu drept de vot în sistemul: un membru (structură sportivă) = un vot, în condiţiile prezentului Statut;
c) de a iniţia propuneri de modificare sau completare a actelor normative sau cu caracter normativ care reglementează activitatea atletică din România;
e) de a se adresa organelor FRA cu probleme legate de activitatea proprie şi de a fi susţinuţi de FRA în rezolvarea acestora;
f) de a se afilia la organisme internaţionale cu avizul FRA;
g) de a propune dezbateri pe teme profesionale, legate de activitatea de atletism (tehnice, financiare, disciplinare);
h) de a primi distincţii, premieri, titluri onorifice, ce ţin de competenţa FRA;
i) de a organiza/participa la competiţii interne şi internaţionale, cu avizul FRA;
j) de a încheia contracte cu diferiţi sponsori fără a încălca însă prevederile regulamentelor FRA şi IAAF şi legile în vigoare.

Art. 23
Membrii FRA au următoarele obligaţii:
a) să-şi desfăşoare activitatea respectând Statutul, regulamentele, normele, hotărârile şi deciziile FRA;
b) să asigure îndeplinirea obligaţiilor ce le revin ca membru FRA, în cadrul structurilor proprii;
c) să permită şi să sprijine controlul dispus de către adunarea generală şi organele executive ale FRA;
d) să respecte şi să apere imaginea şi prestigiul FRA şi ale organelor sale;
e) să respecte toate obligaţiile asumate faţă de FRA de ordin tehnic, profesional şi financiar, stabilite prin Statut, regulamente, normele şi hotărârile FRA;
f) să conserve scopul şi obiectivele proprii, pentru care i s-a admis calitatea de membru;
g) să solicite acordul FRA pentru organizarea/participarea la competiţii interne şi internationale;
h) să acţioneze, prin toate mijloacele, împotriva folosiri substanţelor şi/sau metodelor interzise şi să se supună necondiţionat controalelor doping interne şi internaţionale;
i) să acţioneze împotriva oricăror manifestări de violenţă în sport şi pentru promovarea spiritului de fair-play în competiţii şi în afara lor;
j) să achite taxele, vizele, cotizaţiile şi alte sume hotărâte de organele FRA, conform legii;
k) să participe anual la cel puţin o competiţie din calendarul competiţional al FRA.

Art. 24
Încetarea calităţii de membru al FRA are loc în următoarele cazuri:
a) retragerea structurii din cadrul FRA, caz în care nu se vor restitui taxele şi cotizaţiile avansate în anul respectiv;
b) dizolvarea membrului afiliat;
c) dizolvarea secţiei de atletism a structurii afiliate;
d) dizolvarea FRA;
e) excluderea.

Art. 25

  1. Retragerea unui membru afiliat se aprobă de către adunarea generală a acestuia, în conformitate cu prevederile statutului propriu.
  2. Membrul afiliat are obligaţia să transmită Consiliului Federal al F.R.A. hotărârea de retragere luată de adunarea generală a membrilor săi, în termen de maximum 15 zile de la adoptarea acesteia.
  3. Consiliul Federal va informa adunarea generală a F.R.A., la proxima sa întrunire, cu privire la retragerea membrului afiliat respectiv.

Art. 26

  1. Dizolvarea unui membru afiliat se aprobă de către adunarea generală a acestuia, în conformitate cu prevederile statutului propriu.
  2. Membrul afiliat dizolvat are obligaţia să transmită Consiliului Federal al F.R.A. hotărârea de dizolvare luată de adunarea generală a membrilor săi, în termen de maximum 15 zile de
    la adoptarea acesteia.
  3. În cazul în care dizolvarea intervine de drept sau în temeiul unei hotărâri judecatoreşti, membrul afiliat dizolvat are obligaţia să transmită Consiliului Federal al F.R.A. hotărârea judecatoreasca de dizolvare în termen de maximum 15 zile de la comunicarea acesteia.
  4. Dacă un membru afiliat se dizolvă, el îşi pierde automat calitatea de membru al F.R.A.
  5. Consiliul Federal va informa adunarea generală a F.R.A., la proxima sa întrunire, cu privire la dizolvarea membrului afiliat respectiv.

Art. 27

  1. Excluderea unei structuri sportive intervine în următoarele situaţii:
    a) neîndeplinirea timp de 2 ani a obligaţiilor finaciare asumate faţă de FRA;
    b) neparticiparea la nicio competiţie timp de 2 ani;
    c) imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă această imposibilitate durează mai mult de un an;
    d) scopul şi obiectul său de activitate a devenit ilicit, sau contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    e) scopul este altul decât cel pentru care s-a constituit sau pe care l-a declarat, fără să fi fost autorizată în mod legal;
    f) încălcarea gravă şi/sau repetată a Statutului FRA, IAAF, AEA, a regulamentelor, normelor, hotărârilor FRA;
  2. Pentru situaţiile prevăzute la alin. 1 lit a) – d) excluderea operează de drept. Excluderea se constată de către Consiliul Federal care va informa adunarea generală a F.R.A. la proxima sa întrunire.
  3. Pentru celelelate situaţii, excluderea unui membru afiliat al F.R.A. intervine în temeiul hotărârii adunării generale, la propunerea motivată a Consiliului Federal. În acest caz, hotărârea adunării generale se pronunţă numai cu o majoritate calificată de 2/3 din voturile exprimate de delegaţii cu drept de vot prezenţi la adunarea generală respectivă.

Art. 28

  1. Adunarea generală este competentă să decidă asupra suspendării membrilor afiliaţi, pe o perioadă de până la 1 an, în cazul în care aceştia încalcă statutul, regulamentele, hotărârile şi deciziile F.R.A.
  2. Consiliul Federal poate decide suspendarea cu titlu provizoriu. În acest caz, decizia de suspendare va fi supusă validării primei adunări generale a FRA. Adunarea generală poate decide continuarea suspendării, prelungirea, diminuarea, încetarea acesteia sau excluderea.
  3. Pe întreaga perioadă a suspendării, dreptul de vot al membrului afiliat este suspendat corespunzător.
 
CAPITOLUL VIII - ORGANIZAREA FRA
 
  1. Organele FRA sunt:
    a) Adunarea Generală;
    b) Consiliul Federal;
    c) Comisia de Cenzori;
    d) Comisiile FRA.
  2. Membrii Consiliului Federal, cu excepţia secretarului general şi a trezorierului, şi ai Comisiei de Cenzori nu pot fi desemnaţi decât prin alegeri libere, în cadrul adunării generale, de către membrii săi, într-un sistem electoral independent, în conformitate cu prevederile prezentului Statut.
 
A. ADUNAREA GENERALĂ

Art. 30

  1. Adunarea generală este organul legislativ şi, în consecinţă, autoritatea supremă.
  2. Adunarea generală este ordinară şi extraordinară.
  3. Adunarea generală ordinară este anuală şi de alegeri.

Art. 31

  1. Adunarea generală ordinară se desfăşoară şi se convoacă anual de către Consiliul Federal, cu cel puţin 30 de zile înaintea datei stabilite.
  2. Adunarea generală ordinară de alegeri are loc odată la patru ani şi se convoacă de către Consiliul Federal cu 45 de zile înainte de data de desfăşurare, cu excepţia reorganizării (30 de zile conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare).
  3. Adunarea generală extraordinară se convoacă de către Consiliul Federal cu 30 de zile înainte de data fixată de desfăşurare, în următoarele condiţii:
    a) dacă acest lucru este cerut în scris de majoritatea simplăa membrilor Consiliului Federal;
    b) ca urmare a depunerii unei moţiuni de neîncredere pentru activitatea Consiliului Federal, semnată de majoritatea absolută a membrilor afiliaţi cu drept de vot;
  4. Adunarea generală extraordinară mai poate fi convocată la cererea ANS, în situaţiile prevăzute de lege.

Art. 32

La adunarea generală participă cu drept de vot, în condiţiile prezentului statut, câte un reprezentant al fiecărei structuri sportive afiliate, pe principiul un membru afiliat – un vot. Pot avea drept de vot numai membrii FRA care au participat în anul precedent adunării generale la cel puţin o competiţie din calendarul competiţional.

Art. 33

  1. La adunarea generală vor putea participa şi persoane invitate, fără drept de vot, inclusiv reprezentanţi mass-media.
  2. În principiu, adunarea generală este publică, accesul fiind permis pe baza de invitaţii. Adunarea generală poate hotărî, cu majoritate simplă, ca adunarea generală să nu fie publică.

Art. 34

  1. O dată cu convocarea adunării generale, care cuprinde data, ora şi locul desfăşurării, se comunică şi ordinea de zi. Ordinea de zi va fi supusă la vot adunării generale.
  2. Membrii afiliaţi pot face propuneri pentru completarea şi/sau modificarea ordinii de zi în termen de şapte zile de la comunicare. Propunerile pentru completarea şi/sau modificarea ordinii de zi se supun votului adunării generale. Ordinea de zi a adunării generale ordinare poate fi completată şi/sau modificată numai cu votul a 2/3 din membrii afiliaţi prezenţi.
  3. Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea şi/sau completarea statutului, convocarea trebuie să cuprindă şi textul integral al acestora.

Art. 35

  1. Ordinea de zi a adunării generale ordinare va include cel puţin următoarele puncte:
    a) constatarea întrunirii cvorumului;
    b) aprobarea ordinii de zi;
    c) alocuţiunea preşedintelui F.R.A.;
    d) desemnarea a 3-5 persoane pentru întocmirea procesuluiverbal oficial;
    e) desemnarea persoanelor care verifică scrutinul – Comisia de validare;
    f) raportul Consiliul Federal privind activitatea pe perioada parcursă de la ultima adunare generală;prezentarea bilanţului contabil pe anul precedent şi aprobarea prin vot a acestuia;
    g) prezentarea şi aprobarea prin vot a raportului Comisiei de cenzori;
    h) prezentarea şi aprobarea planului anual de activitate şi a bugetului anual de venituri şi cheltuieli;
    i) afilierea, suspendarea şi/sau excluderea membrilor F.R.A., după caz;
    j) alegerea preşedintelui federaţiei, vicepreşedinţilor şi membrilor Consiliului Federal, a membrilor Comisiei de cenzori (în cadrul adunării generale ordinare de alegeri sau când este necesar).
  2. Ordinea de zi a unei adunări generale extraordinare va include numai temele (problemele) care au determinat necesitatea convocării ei. Nicio altă problemă, în afara celor incluse pe ordinea de zi, nu se poate aborda în cadrul unei astfel de adunări.

Art. 36

  1. În cadrul desfăşurării adunării generale se verifică şi se stabilesc:
    • prezenţa delegaţilor cu delegaţii scrise din partea membrilor afiliaţi;
    • persoanele care vor întocmi procesul-verbal oficial sau îl vor verifica în cazul că a fost făcut prin stenogramă, care constituie secretariatul adunării generale – desemnarea acestora se face prin votul deschis al delegaţilor participanţi la adunare;
    • componenţa Comisiei de validare a voturilor numai în cazul adunării generale de alegeri –  desemnarea membrilor acesteia se face prin votul deschis al delegaţilor cu drept de vot participanţi la adunarea generelă.
  2. Validarea reprezentanţilor cu drept de vot se va face înaintea începerii adunării generale, pe baza delegaţiei scrise, emise de structura sportivă care i-a desemnat. Preşedintele, în deschiderea adunării, prezintă situaţia prezenţei delegaţilor cu drept de vot.
  3. Numai delegaţii cu drept de vot prezenţi şi abilitaţi să voteze vor putea decide asupra chestiunilor supuse la vot.
  4. Membrii afiliaţi suspendaţi nu au drept de vot în adunarea generală în perioada suspendării.
  5. Votul prin corespondenţă sau prin împuternicire (procură) nu este admis.

Art. 37

  1. Adunarea generală este statutar constituită în prezenţa a două treimi din numărul delegaţilor cu drept de vot. În cazul în care nu se întruneşte cvorumul necesar, se va convoca o nouă adunare generală în termen de 15 zile, care se va desfăşura indiferent de numărul membrilor prezenţi cu drept de vot.
  2. Adunarea generală este condusă de către preşedintele FRA sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi desemnat de către Consiliul Federal. În lipsa acestora, adunarea generală va hotărî cu majoritate simplă cine va conduce şedinţa.
  3. Prezidiul adunării generale poate fi format din presedintele federaţiei, vicepreşedinţi, ceilalţi membri ai Consiliului Federal şi alţi invitaţi oficiali.

Art. 38

  1. Secretariatul adunării generale va redacta procesul verbal care va cuprinde:
    a) modalitatea prin care a fost convocată adunarea generală şi caracterul;
    b) anul, luna, ziua şi locul desfăşurării;
    c) numărul membrilor prezenţi;
    d) componenţa prezidiului adunării generale;
    e) ordinea de zi votată de adunarea generală;
    f) dezbaterile şi luările de cuvânt;
    g) hotărârile adoptate;
    h) orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.
  2. Procesul verbal va purta semnătura presedintelui FRA sau a persoanelor desemnate, în condiţiile art. 37 alin. 2), să conducă adunarea generală şi a persoanelor care au întocmit procesul verbal. Procesul verbal va fi înregistrat într-un Registru al FRA, a cărui consultare este permisă membrilor afiliaţi, reprezentanţilor ANS şi altor organe abilitate de lege.

Art. 39

  1. Hotărârile adunării generale se iau cu majoritate simplă, în afară de cazurile de mai jos în care este necesară o majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenţi, pentru:
    • modificări şi completări la statut;
    • completări la ordinea de zi a adunării generale;
    • excluderea membrilor afiliaţi;
    • dizolvarea federaţiei;
  2. Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, în raport de modalitatea şi prevederile prezentului statut.
  3. Hotărârile adunării generale sunt obligatorii pentru toţi membrii afiliaţi.
  4. Membrul afiliat care, într-o anumită problemă supusă hotărârii adunării generale, este interesat direct nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot.
  5. Membrul afiliat care încalcă dispoziţiile paragrafului de mai sus este răspunzător de daunele cauzate federaţiei, dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.
  6. Hotărârile luate de adunarea generală, în limitele legii şi ale prezentului statut, sunt obligatorii chiar şi pentru membrii care nu luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.
  7. Hotărârile adunării generale, contrare legii sau dispoziţiilor cuprinse în prezentul statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre, sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.
  8. Hotărârile adunării generale se certifică, prin semnătură, de către preşedinte sau de către persoanele desemnate, în condiţiile art. 37 alin. 2), să conducă adunarea generală, şi intră în vigoare la data stabilită de adunarea generală.

Art. 40

  1. Toate alegerile se fac prin vot secret cu buletine de vot. Distribuirea şi numărarea buletinelor de vot se face de către Comisia de validare.
  2. Numărul buletinelor de vot eliberate va fi anunţat de Comisiea de validare înainte de numărarea voturilor. Dacă numărul buletinelor returnate este egal sau inferior celui al buletinelor eliberate, votul este validat. Dacă numărul buletinelor returnate îl depăşeşte pe cel al buletinelor eliberate, votul este anulat şi se va proceda la o altă votare.
  3. La stabilirea rezultatului votării se iau în calcul numai buletinele valabile returnate. Buletinele necompletate şi buletinele anulate nu intră în calcul.
  4. Rezultatul alegerilor va fi confirmat de Comisia de validare şi consemnat în procesul-verbal al adunării generale.

Art. 41

  1. Preşedintele şi cei 4 vicepreşedinţi ai Federaţiei Române de Atletism sunt aleşi prin vot de către adunarea generală de alegeri a F.R.A, pentru un mandat de 4 ani.
  2. Alegerea preşedintelui şi a celor 4 vicepreşedinţi ai federaţiei se face prin vot secret, pe funcţii, candidaţii fiind declaraţi aleşi după următoarea procedură:
    a) Preşedintele numai dacă întruneşte majoritatea absolută. În situaţia în care după desfăşurarea primului tur de scrutin pentru această funcţie nici un candidat nu a întrunit majoritatea absolută, se va organiza un al doilea tur de scrutin, la care vor participa primii doi candidaţi (în ordinea dată de numărul de voturi obţinute în primul tur de scrutin) iar, dacă nici în acest al doilea tur nu se realizează majoritatea absolută a voturilor, va fi declarat ales candidatul care obţine majoritatea relativă a voturilor. Dacă pe primul loc sunt mai mulţi candidaţi care au obţinut un număr egal de voturi, superior celui realizat de candidatul imediat următor, scrutinul va avea loc între ei. În cazul în care pe locul doi sunt mai mulţi candidaţi care au obţinut un număr egal de voturi, scrutinul va avea loc între aceştia şi candidatul situat pe primul loc.
    b) Vicepreşedinţii sunt desemnaţi de către adunarea generală, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
  3. Alegerile pentru membrii Consiliul Federal, cu excepţia secretarului general şi a trezorierului FRA, se desfăşoară o dată la patru ani, prin vot secret, pe funcţii, candidaţii fiind declaraţi de aleşi după cum urmează:a) preşedintele şi vicepreşedinţii FRA conform alin 2;
    b) cei 8 reprezentanţi regionali sunt aleşi de către adunarea generală, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute, sub rezerva reprezentării fiecărei regiuni în parte. Candidaţii care nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi aleşi membri regionali în Consiliul Federal la adunarea generală ordinară de alegeri sunt consideraţi membrii supleanţi regionali, care vor ocupa, de drept, în ordinea descrescătoare a voturilor primite, locurile devenite vacante între două adunări
    generale ordinare de alegeri, sub rezerva reprezentării fiecărei regiuni în parte;
    c) ceilalţi 6 membrii ai Consiliului Federal se aleg până la completarea numărului de locuri stabilit prin Statut, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute. Candidaţii care nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi aleşi membri în Consiliul Federal la adunarea generală de alegeri sunt consideraţi membrii supleanţi, care vor ocupa, de drept, în ordinea descrescătoare a
    voturilor obţinute de aceştia, locurile devenite vacante între două adunări generale ordinare de alegeri.
  4. Dacă ultimii doi membri au număr egal de voturi întrunite, se va organiza numai pentru aceştia, un nou tur de scrutin de departajare.
  5. În cazul în care pentru funcţia de preşedinte este un singur candidat, adunarea generală poate aproba alegerea acestuia prin vot deschis.
  6. Secretarul general şi trezorierul sunt numiţi de preşedintele FRA; acesta trebuie să anunţe numele secretarului general şi al trezorierului în adunarea generală ordinară de alegeri, imediat după ce a fost ales.
  7. Secretarul general şi trezorierul sunt numiţi, de regulă, pentru un mandat egal cu al preşedintelui.
  8. Preşedintele FRA are dreptul ca pe timpul mandatului sau să schimbe secretarul general şi/sau trezorierul prin decizie scrisă, urmând a informa despre acest fapt Consiliul Federal şi prima adunare generală.
  9. Secretarul general şi trezorierul fac parte de drept din Consiliul Federal.

Art. 42

  1. Pentru alegerea tuturor componenţilor Consiliului Federal, numai membrii afiliaţi pot propune candidaţi.
  2. Propunerile trebuie transmise la secretariatul FRA cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care este convocată adunarea generală ordinară de alegeri.
  3. Fiecare propunere trebuie însotită de acordul scris al candidatului şi un curriculum-vitae al acestuia.
  4. Propunerile care nu sunt însoţite de documentele prevăzute la alin. 3) nu se iau în considerare.
  5. Fiecare propunere pentru funcţia de preşedinte trebuie însoţită în plus faţă de documentele prevăzute la alin. 3) şi de programul strategic privind organizarea şi dezvoltarea activităţii atletice pe care îl preconizează respectivul candidat pentru perioada viitorului mandat, prezentat în scris.

Art. 43

Propunerile pentru fiecare membru regional pot fi facute numai de către membrii afiliaţi din regiunea respectivă.

Art. 44

FRA va întocmi lista candidaţilor rezultaţi din propuneri şi o va transmite tuturor membrilor cel mai târziu cu 10 zile înainte de adunarea generală.

Art. 45

Un candidat poate fi ales, chiar dacă, în mod excepţional, din motive bine întemeiate, nu poate fi prezent la adunarea generală.

Art. 46

  1. Adunarea generală poate acorda, prin vot deschis, titlul de “Preşedinte de Onoare” sau “Membru de Onoare” persoanelor cu contribuţii meritorii în atletismul românesc sau în activitatea federaţiei.
  2. Propunerile în acest sens pot fi făcute de către Consiliul Federal.
  3. Un preşedinte de onoare sau membru de onoare poate să participe la adunarea generală, să ia parte la discuţii, dar fără drept de vot.
  4. Preşedintele de onoare sau membrul de onoare poate să participe şi la şedinţele Consiliul Federal, în condiţiile prevăzute la alin. (3).

Art. 47

Adunarea generală îndeplineşte urmatoarele atribuţii:
a) aprobă statutul FRA şi modificările/completările ulterioare, precum şi modificările actului constitutiv al FRA;
b) aprobă strategia dezvoltării atletismului aprobând planurile de dezvoltare pe termen lung, mediu şi scurt;
c) analizează activitatea FRA anual;
d) aprobă execuţia bugetară pe anul încheiat, bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil;
e) are drept de control permanent asupra Consiliului Federal şi Comisiei de cenzori;
f) aprobă raportul privind activitatea Consiliului Federal şi raportul Comisiei de cenzori;
g) alege şi revocă membrii Consiliului Federal;
h) alege şi revocă Comisia de cenzori a FRA;
i) adoptă sau aprobă orice alte măsuri necesare îndeplinirii scopurilor şi strategiei FRA, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
j) aprobă înfiinţarea Comisiilor FRA;
k) decide asupra afilierii, suspendării, excluderii membrilor afiliaţi, potrivit prevederilor prezentului statut;
l) desemnează la propunerea Consiliului Federal, membrii de onoare ai FRA;
m) hotărăşte dizolvarea şi lichidarea FRA, stabilind destinaţia bunurilor rămase după lichidare, în condiţiile legii;
n) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, Statut.

 
B. CONSILIUL FEDERAL

Art. 48

  1. Consiliul Federal se compune din 21 de persoane după cum urmează:
    a) preşedintele FRA care este şi preşedinte al Consiliului Federal;
    b) 4 vicepreşedinţi ai FRA, vicepreşedinţi ai Consiliului Federal;
    c) secretarul general, membru de drept al Consiliului Federal, numit de către preşedinte;
    d) trezorierul, membru de drept al Consiliului Federal, numit de către preşedinte;
    e) 8 membri regionali, câte unul pentru fiecare regiune definită conform prezentului statut;
    f) 6 membri.
  2. Alegerile pentru Consiliul Federal se desfăşoară o dată la patru ani, prin vot secret, pe funcţii.
  3. O persoană poate candida numai pentru o singură funcţie în Consiliul Federal.

Art. 49

  1. Consiliul Federal se întruneşte în şedinţe ordinare, de regulă o dată pe lună sau de câte ori este nevoie, dar nu mai puţin de şase ori pe an.
  2. Şedinţa Consiliului Federal este statutară dacă sunt prezenţi majoritatea calificată de 2/3 a membrilor.

Art. 50

  1. Hotărârile sunt valabile dacă sunt adoptate cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi la şedinţă. În caz de egalitate, decide votul preşedintelui.
  2. Hotărârile Consiliului Federal intră în vigoare la data stabilită de acesta.
  3. Au dreptul să voteze toţi membrii Consiliului Federal, cu un singur vot fiecare.
  4. Voturile se pot exprima deschis sau secret, în funcţie de decizia membrilor Consiliului Federal prezenţi la şedinţa respectivă.
  5. Votul prin corespondenţă sau împuternicire (procură) nu este admis.
  6. Membrii Consiliului Federal nu au drept de vot dacă în cadrul acestuia se decide asupra unui litigiu în care sunt implicaţi ei sau clubul din care fac parte .
  7. La fiecare şedinţă a Consiliului Federal se întocmeşte un proces-verbal, în care se înscriu problemele dezbătute şi hotărârile adoptate, semnat de membrii prezenţi. Procesele-verbale se consemnează într-un registru cu file numerotate, acesta constituind documentul oficial al F.R.A. şi se păstrează la secretariatul general al federaţiei. Se pot folosi şi alte mijloace de înregistrare a şedinţelor, situaţie în care stenogramele, benzile audio sau casetele video se inventariază şi se păstrează la secretariatul general al federaţiei ca documente oficiale.
  8. Şedinţele Consiliului Federal nu sunt publice.

Art. 51

Membrii Consiliului Federal care, pe parcursul unui an calendaristic, nu participă la cel puţin jumătate din numărul şedinţelor, îşi pierd, de drept, calitatea de membru.

Art. 52

Delegaţii ANS pot participa la şedinţele adunării generale şi ale Consiliului Federal în condiţiile legii.

Art. 53

  1. Consiliul Federal conduce întreaga activitate a FRA între adunările generale.
    a) asigură aplicarea hotărârilor adunării generale, precum şi respectarea de către toţi membrii FRA a Statutului şi a legii;
    b) asigură aplicarea planurilor de activitate elaborate pentru îndeplinirea strategiei FRA pe termen lung, mediu sau anual;
    c) aprobă regulamentele şi normele FRA;
    d) propune adunării generale cazurile de încetare, suspendare a calităţii de membru;
    e) ia decizii în legatură cu afilierea, suspendarea şi excluderea provizorie a unui membru FRA şi le supune aprobării adunării generale,
    f) aprobă componenţa Comisiilor FRA;
    g) aprobă anual proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, urmăreşte execuţia acestuia şi îl supune aprobării adunării generale;
    h) aprobă dubla legitimare şi transferările atleţilor conform regulamentului;
    i) aprobă proiectul Calendarului competiţional şi Calendarului acţiunilor competiţionale internaţionale şi le supune adunării generale;
    j) aprobă regulamentele de organizare şi desfăşurare ale competiţiilor interne şi internaţionale organizate de către FRA;
    k) aprobă componenţa loturilor naţionale şi înaintează spre aprobare COSR componenţa lotului olimpic, structura colectivelor tehnice şi obiectivele de realizat;
    l) aprobă componenţa delegaţiilor care participă la competiţii şi reuniuni internaţionale;
    m) aprobă mandatul reprezentanţilor FRA în vederea participării la reuniunile IAAF şi AEA şi alte reuniuni internaţionale similare;
    n) analizează periodic activitatea de pregătire şi nivelul atins de componenţii loturilor olimpice şi naţionale de atletism precum şi a secţiilor afiliate; analizează activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute la competiţiile internaţionale de o) obiectiv pe baza rapoartelor întocmite şi prezentate de conducătorii acestor delegaţii, împreună cu colectivele tehnice şi ia măsuri în consecinţă;
    p) aprobă propunerile de afiliere a FRA la foruri sportive regionale, continentale sau internaţionale cu avizul ANS;
    q) aproba candidaţii FRA pentru a fi aleşi, cooptaţi sau numiţi în organismele IAAF, AEA, ABAF şi alte organizaţii internaţionale atletice;
    r) organizează şi asigură îndrumarea şi controlul activităţii structurilor sportive afiliate şi a Comisiilor Centrale;
    s) aprobă anual lista arbitriilor de nivel naţional şi a candidaţilor pentru calificarea ca arbitru internaţional de atletism;
    t) convoacă adunarea generală a FRA, aprobă ordinea de zi şi materialele ce urmează a fi prezentate;
    u) propune adunării generale acordarea titlurilor de preşedinte de onoare şi membrii de onoare ai FRA;
    v) propune ANS acordarea titlului de Maestru al Sportului şi Maestru Emerit al Sportului pentru atleţi, precum şi de Antrenor Emerit tehnicienilor care au îndeplinit cerinţele stabilite prin normativele în vigoare precum şi acordarea de distincţii, medalii şi decoraţii;
    x) contribuie la atragerea fondurilor financiare pentru activitatea FRA din alte surse decât cele bugetare;
    w) aprobă anual cuantumul taxelor, penalităţilor şi cotizaţiilor către FRA.

Art. 54

  1. Preşedintele FRA are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă Federaţia Română de Atletism în relaţiile cu autorităţile publice române, cu federaţiile similare din alte ţări, cu IAAF, AEA, ABAF, cu alte foruri sportive internaţionale, precum şi cu persoanele juridice şi fizice române şi străine, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
    b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării Generale şi ale Consiliului Federal şi urmăreşte realizarea acestora, putând decide asupra măsurilor necesare;
    c) realizează relaţia funcţională cu ANS şi COSR, cu alte ministere şi organizaţii pe problemele activităţii de atletism;
    d) stabileşte împreună cu secretarul general ordinea de zi şi documentele care se prezintă în adunarea generală;
    e) selectează, angajează, promovează şi concediază personalul salariat al federaţiei, în condiţiile legii, stabileste îndatoririle şi responsabilităţile acestuia, negociază contractele individuale de munca şi decide asupra salarizării personalului angajat, în funcţie de studii şi munca efectiv prestată;
    f) prezidează toate şedinţele Adunării Generale şi ale Consiliului Federal;
    g) la şedinţele de Consiliul Federal, preşedintele votează şi, în caz de egalitate, votul său este decisiv;
    h) asigură aplicarea strategiilor şi politicilor de dezvoltare a activităţii atletice stabilite de adunarea generală;
    i) numeşte şi demite secretarul general şi trezorierul;
    j) aprobă organigrama şi statul de funcţii;
    k) încheie acte juridice în numele şi pe seama federaţiei, potrivit competenţelor acordate prin prezentul statut;
    l) orice atribuţii delegate de Adunarea Generală şi/sau Consiliul Federal, cu respectarea prevederilor din prezentul statut;
  2. În exercitarea atribuţilor ce îi revin, preşedintele FRA emite decizii.
  3. În îndeplinirea atribuţiilor sale, preşedintele este ajutat de către vicepreşedinţi care reprezintă şi angajează legal federaţia prin delegarea scrisă de competenţă a preşedintelui.
  4. Dacă preşedintele nu isi mai poate indeplinii atributiile, inlocuitorul sau este secretarul general, care îi va prelua toate atributiile pana la urmatoarea adunare generala ordinara de alegeri.

Art. 55

  1. Secretarul general îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) asigură aducerea la îndeplinire a hotararilor Consiliului Federal şi a deciziilor Preşedintelui Federaţiei, cărora le prezintă lunar rapoarte de activitate.
    b) răspunde operativ la cerinţele de informare formulate de conducerea ANS si COSR şi prezintă periodic sinteze asupra activităţii desfăşurate şi a problematicii atletismului;
    c) în îndeplinirea atribuţiilor sale, colaborează cu Direcţiile Judeţene de Sport şi Direcţia de Sport a Municipiului Bucureşti, cu Institutul Naţional de Cercetare în Sport şi Institutul Naţional de Medicină Sportivă, Comitetul Olimpic si Sportiv Român, Agentia Nationala Anti-Doping, Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Şcoala Naţională de Antrenori, Complexele Sportive Naţionale şi alte structuri.
    d) organizează activitatea de control şi sprijin a activităţii, alături de antrenorii federali, a loturilor reprezentative şi structurilor afiliate, prezentând în Consiliul Federal concluzii şi propuneri pentru optimizarea acesteia
    e) urmăreşte îndeplinirea atribuţiilor fiecărui salariat al FRA;
    f) asigură buna desfăşurare a şedinţelor Adunării Generale şi ale Consiliului Federal;
    g) reprezintă şi angajează legal federaţia prin delegarea de competenţă a preşedintelui;
  2. Secretarul general preia atribuţiile preşedintelui în situaţia în care acesta nu şi le mai poate îndeplini pentu o perioada determinată sau până la prima adunare generală ordinară de alegeri.
  3. Dacă secretarul general nu îşi mai poate îndeplinii atribuţiile sale, acestea sunt preluate, până la următoarea adunare generală ordinară de alegeri, de unul dintre vicepreşedinţi desemnat de Consiliul Director.

Art. 56

  1. Trezorierul este numit de către preşedintele FRA, este membru de drept al Consiliului Federal, funcţia sa fiind asimilată, din punct de vedere al drepturilor salariale, cu cea de contabil şef.
  2. Trezorierul îndeplineşte următoarele atribuţii:a) întocmeşte şi supune aprobării bugetul anual de venituri şi cheltuieli;b) întocmeşte şi supune aprobării Consiliului Federal procedurile contabile interne ale FRA.c) organizează activitatea financiar-contabilă a Federaţiei, în conformitate cu actele normative în vigoare şi cu procedurile contabile interne, supraveghează şi controlează personalul de specialitate în acest domeniu, pentru respectarea dispoziţiilor legale privind ţinerea contabilităţii şi efectuarea operaţiunilor financiare; participă la luarea deciziilor în toate problemele de natură financiară, alături de Preşedinte, respectiv secretarul general, în limitele valorice stabilite de Consiliul Federal. reprezintă Federaţia în raporturile cu instituţiile financiare interne şi internaţionale, precum şi la derularea operaţiunilor de atragere de fonduri.
  3. Daca trezorierul nu îşi mai poate îndeplinii atribuţiile, preşedintele va desemna un nou trezorier.
 
PERSONALUL ANGAJATAL FRA
  1. FRA are ştat de funcţii propriu care se aprobă de preşedinte FRA.
  2. Personalul salariat al FRA încheie contracte individuale de muncă cu preşedintele FRA.
  3. Contractul individual de muncă al preşedintelui FRA poate fi încheiat pe o perioadă egală cu mandatul sau prevazut in prezentul statut.
  4. Contractele individuale de muncă ale secretarului general şi respectiv al trezorierului se pot încheia de regulă pe o perioadă egală cu mandatul preşedintelui şi vor conţine în mod obligatoriu o clauza prin care pot înceta oricând prin decizie scrisă a preşedintelui.
  5. Funcţia de vicepreşedinte nu poate face parte din statul de funcţii al FRA.
 
COMISIA DE CENZORI

Art. 58

Controlul financiar al FRA este asigurat de Comisia de cenzori, formată din trei persoane, alese de adunarea generală potrivit statutului. Dintre membrii comisiei, cel puţin un cenzor trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil.

Art. 59

Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de adunarea generală.

Art. 60

Membrii Consiliului Federal nu pot face parte din Comisia de cenzori.

Art. 61

În realizarea competenţelor sale, Comisia de cenzori:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul FRA;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
c) poate participa, prin reprezentantul său, la şedinţele Consiliului Federal, fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în prezentul Statut sau stabilite de Adunarea
Generală.

Art. 62

Comisia de cenzori este subordonată adunării generale.

Art. 63

Organele de administrare ale FRA sunt obligate să pună la dispoziţia cenzorilor documentele necesare îndeplinirii atribuţiilor acestora.

 
COMISIILE FRA

Art. 64

Comisiile FRA sunt organe specializate pe principalele domenii de activitate, care sprijină activitatea Consiliului Federal în conformitate cu prezentul Statut. Activitatea acestora se organizează şi se desfăşoară pe baza atribuţiilor stabilite de Consiliul Federal.

Art. 65

Preşedinţii comisiilor FRA şi membrii acestora sunt numiţi de Consiliul Federal, la propunerile preşedintelui FRA. Lista, conţinutul numeric şi nominal, precum şi organizarea comisiilor, precum şi orice modificare sunt stabilite de Consiliul Federal.

Art. 66

Comisiile FRA sunt formate din preşedinte, vicepreşedinte şi membri. Sedintele Comisiilor FRA sunt legal intrunite indiferent de numarul membrilor prezenti. Hotărârile comisiilor FRA se adoptă cu
majoritatea simplă din numărul membrilor prezenţi la şedinţă. Şedinţele nu sunt publice. Comisiile pot avea subcomisii.

Art. 67

Membrul unei comisii a FRA care pe parcursul unui an nu participă în mod repetat la sedinţele comisiilor, poate fi revocat şi înlocuit de către Consiliul Federal, la propunerea preşedintelui FRA.

Art. 68

Comisiile FRA prezintă anual, sau ori de câte ori este nevoie, rapoarte de activitate Consiliului Federeal.

Art. 69

În cadrul FRA funcţionează următoarele comisii FRA:

  1. Comisia tehnico – metodică;
  2. Comisia de arbitrii;
  3. Comisia de competiţii, legitimări, transferări şi clasificări;
  4. Comisia de cros, marş alergare pe şosea, maraton şi alergare montană;
  5. Comisia de femei;
  6. Comisia medicală ;
  7. Comisia anti-doping;
  8. Comisia mass-media;
  9. Comisia de veterani;
  10. Comisia de disciplină;
  11. Comisia de apel;
  12. Comisia de atleţi;
  13. Comisia de marketing şi relaţii publice;
  14. Comisia de buget-finanţe;
  15. Comisia de etică sportivă;
  16. Comisia de formare şi perfecţionare profesională.

Art. 70

Atribuţiile Comisiilor FRA şi numărul de membri al fiecărei comisii se stabilesc şi se aprobă de Consiliul Federal şi se regăsesc în Regulamentele proprii.

 
CAPITOLUL IX - ASOCIAŢIILE JUDEŢENE DE ATLETISM ŞI ASOCIAŢIA MUN. BUCUREŞTI DE ATLETISM
 

Art. 71

Asociaţiile Judeţene de atletism şi Asociaţia Municipiului Bucureşti sunt structuri sportive de drept privat, fără scop patrimonial, constituite în scopul organizării, promovării şi extinderii practicării atletismului la nivel judeţean şi respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu strategiile şi reglementările elaborate de FRA.
a) la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate consitui pe ramura de atletism o singură asociaţie sportivă judeţeană, persoană juridică de drept privat;
b) Asociaţiile Judeţene şi Asociaţia Municipiului Bucureşti pe ramura de atletism, sunt constituite din asociaţiile sportive (fără personalitate juridică) şi cluburile sportive (cu sau fără personalitate juridică), de pe teritoriul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti, toate având obligatoriu secţii de atletism, cuprinse în sistemul competiţional, afiliate şi recunoscute conform legii;
c) Asociaţiile Judeţene de Atletism se pot constitui, potrivit legii, numai în judeţele unde funcţionează cel puţin trei structuri sportive cu secţii de atletism;
d) procedura de constituire, statutul, actul constitutiv, obţinerea personalităţii juridice şi a certificatului de identitate sportivă se fac potrivit prevederilor OG. 26/2000, Legii 69/2000, H.G.
884/2001;
e) Asociaţiile Judeţene de Atletism şi Asociaţia Municipiului Bucureşti de Atletism se afiliază la FRA, în condiţiile legii şi prezentului Statut; f) Asocaiţiile Judeţene de Atletism şi Asociaţia Municipiului Bucureşti de Atletism reprezintă interesele FRA la nivel teritorial, fiind recunoscute şi sprijinite de Direcţiile Judeţene pentru Tineret şi Sport, respectiv Direcţia Municipiului pentru Tineret şi Sport pe ramura de atletism din raza lor teritorială;
g) obiectivele, drepturile şi îndatoririle Asociaţiilor Judeţene de Atletism şi Asociaţiei Municipiului Bucureşti de Atletism, decurg din Statutul şi Regulamentele FRA corespunzătoare,
precum şi din puterea delegată de către organele FRA;

Art. 72

În atingerea scopului, Asociaţiile Judeţene de Atletism şi Asociaţia Municipiului Bucureşti de Atletism au următoarele obiective şi atribuţii:
a) acţionează pentru respectarea Statutului şi Regulamentului FRA, pentru punerea în practică la nivel teritorial, a strategiei naţionale de dezvoltare a atletismului elaborată de FRA, precum şi a planurilor şi a programelor proprii de formare şi afirmare a atleţilor şi de organizare a activităţii de atletism la nievl local;
b) sprijină iniţiativele de înfiinţare de noi secţii de atletism, de organizare a unor activităţi şi competiţii locale, în mod deosebit pentru copii şi juniori, organizând acţiuni de selecţie;
c) pe baza împuternicirilor date de FRA, asigură îndrumarea şi controlul structurilor cu secţii de atletism care îşi desfăşoară activitatea la nivel local, urmăreşte şi contribuie la aplicarea în practică a normelor tehnico-metodice şi a cerinţelor privind selecţia şi pregătirea sportivă precum şi a
celor ce vizează activitatea competiţională;
d) contribuie la buna organizare a competiţiilor din calendarul sportiv intern şi interanţional, desfăşurate pe raza lor de activitate;
e) urmăresc şi sprijină buna pregătire a tinerilor atleţi de perspectivă, precum şi promovarea acestora la eşaloanele superioare sau/şi la loturile naţionale;
f) acţionează pentru prevenirea şi combaterea violenţei, pentru promovarea spiritului de sportivitate şi a toleranţei în întreaga activitate atletică de nivel local;
g) promovează, împreună cu structurile sportive, acţiunile de pregătire şi combatere a folosirii substanţelor interzise şi a metodelor neregulamentare de influenţare a rezultatelor sportive;
h) acţionează, în colaborare cu factorii responsabili, pentru întreţinerea şi modernizarea bazei materiale destinate activităţii atletice, precum şi pentru atragerea unor sponsori şi susţinători în scopul creşterii surselor de venituri;
i) desfăşoară activităţi de informare şi promovare a atletismului prin mijloace mass-media, elaborează şi difuzează materiale documentare, de informare şi propagandă, vizând atingerea scopului propus;
j) se preocupă de asigurarea necesarului de resurse umane, de formarea, perfecţionarea şi valorificarea potenţialului din acest domeniu în vederea atingerii scopului propus;
k) sprijină inţiativele structurilor sportive, sau a altor factori meniţi să contribuie la organizarea, desfăşurarea şi dezvoltarea activităţilor atletice în raza administrativteritorială de competenţă; structurile sportive neconstituite nu au nici un drept/nici de a participa la competiţii locale decât după organizarea lor conform legii;
l) prezintă anual FRA în raport de activitate privind activitatea desfăşurată.

Art. 73

Organele de conducere ale Asociaţiilor Judeţene de Atletism şi ale Asociaţiei Municipiului Bucureşti sunt: Adunarea Generală, Consiliul Director, Comisia de cenzori.

Art. 74

Adunarea generală este organul de conducere al Asociaţiilor Judeţene de Atletism şi al Asociaţiei Municipiului Bucureşti alcătuit din totalitatea asociaţiilor şi are următoarele competenţe:
a) stabileşte strategia şi obiectivele generale ale asociaţiei;
b) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil;
c) alege şi revocă membrii consiliului director, conform prevederilor propriului statut şi ale legislaţiei în vigoare;
d) alege şi revocă cenzorul;
e) hotărăşte asupra modificării/completării actului constitutiv şi a statutului;
f) procedează la dizolvarea şi lichidarea asociaţiei judeţene precum şi la stabilirea destinaţiei bunurilor cu respectarea dispoziţiilor legale;
g) analizează activitatea asociaţiei judeţene şi a organelor acesteia;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în Statutul prorpiu, Statutul FRA şi de lege.

Art. 75

Consiliu Director are următoarele atribuţii principale:
a) prezintă adunării generale rapoarte de activitate, execuţia bugetară, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, proiectul programelor asociaţiei, calendarul acţiunilor;
b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
c) aprobă organizarea şi politica de personal a asociaţiei;
d) elaborează regulamentul intern al asociaţiei;
e) poate dispune acordarea de premii gratificaţii şi alte asemenea în limita disponibilităţilor;
f) mandatează persoane pentru a reprezenta asociaţia în relaţii cu personae fizice şi/sau juridice;
g) hotărăşte, în condiţiile legi, înfiinţarea unor entităţi economice ale căror activităţi să concureze exclusiv la dezvoltarea asociaţiei;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de adunarea generală a asociaţiei sau reieşite din puterea delegată de FRA.

Art. 76

Comisia de cenzori efectuează controlul financiar intern al asociaţiei, având următoarele competenţe:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
c) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de adunarea generală cu respectarea dispoziţiilor legale în materie;
d) cenzorul poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot.

 

CAPITOLUL X - FINANŢAREA FRA
 

Art. 77

  1. Veniturile, indiferent de sursa lor, şi cheltuielile de orice natură ale FRA sunt cuprinse în bugetul anual propriu.
  2. Administrarea bugetului de venituri şi cheltuieli se efectuează:
    a) potrivit competenţelor stabilite în Statut şi Regulament pentru veniturile proprii;
    b) potrivit condiţiilor stabilite prin contracte pentru sumele acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ şi de utilitate publică;
    c) în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice, pentru alocaţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale, acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale structurilor sportive de drept public precum si pentru veniturile proprii ale acestora.
  3. Bugetul anual cuprinde la partea de venituri:
    a) venituri porprii precum şi sume destinate finanţării unor programe sportive de utilitate publică;
    b) sume acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale pentru finanţarea pe bază de programe a structurilor sportive de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică;
    c) alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, acordate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale sau locale.
  4. Sursele de finanţare provin din:
    a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu organele administraţiei publice centrale şi/sau locale, după caz, potrivit prevederilor art. 51 din prezentul statut;
    b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate al federaţiei;
    c) dividendele societatilor comerciale infiintate de FRA
    d) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi potrivit prevederilor prezentului statut, regulamentelor şi
    normelor proprii;
    e) donaţii şi sponsorizări;
    f) dobânzile şi dividendele obţinute prin plasarea disponibilităţilor realizate
    g) venituri obţinute din reclamă şi publicitate;
    h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
    i) veniturile obţinute prin valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;
    j) veniturile obţinute din vize taxe şi penalităţi sportive;
    k) chirie baze sportive;
    l) sume rămase din exerciţiul financiar precedent;
    m) alte venituri în condiţiile legii;

Art. 78.

  1. FRA poate deţine în proprietate, în coproprietate, în administrare directă, în folosinţă şi/sau prin închiriere mijloace materiale necesare activităţii sale, ca: imobile, stadioane, baze şi terenuri sportive, diferite construcţii şi spaţii pentru sport, instalaţii şi dotări specifice, spaţii de cazare şi masă pentru sportivi, mijloace de transport.
  2. F.R.A., ca persoană juridică fără scop lucrativ, de utilitate publică poate primi în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statutului şi al unităţilor administrativ –
    teritoriale.
  3. FRA poate efectua, cu mijloace auto proprii, transportul loturilor nationale care se deplaseaza in tara si peste hotare la competitii si/sau cantonamente de pregatire, precum si al reprezentantilor federatiei participanti la reuniunile internationale.
  4. FRA poate asigura servicii de cazare si de pregatire si servire a hranei pentru sportivi.
  5. Dobândirea mijloacelor financiare şi materiale ale federaţiei, precum şi administrarea acestora se fac în condiţiile legii.
  6. F.R.A. dispune de bunurile aflate în proprietatea sa, poate încheia contracte de împrumut şi poate elibera titluri de credit cu condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectul său de activitate.
  7. F.R.A. are organisme proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum şi statutului şi regulamentelor proprii.
  8. F.R.A. se supune verificărilor financiare potrivit legii şi statutului propriu
 
CAPITOLUL XI - STATUTUL DISCIPLINAR
 

Art. 79

Răspunderea disciplinară reprezintă ansamblul de norme legale privind sancţionarea faptelor de încălcare cu vinovăţie, de către orice persoană fizică sau juridică a unor reguli sau norme de
conduită, care asigură desfăşurarea în condiţii de eficienţă a procesului de activitate atletică, reguli acceptate şi asumate prin chiar actul afilierii la FRA. Astfel de fapte sunt:

a) nerespectarea şi abaterile de la Statutul, regulamentele, normele, hotararile FRA;
b) neluarea măsurilor pentru prevenirea violenţei fizice exercitată în timpul pregătirii sportivilor, în concursuri, în orice loc în care se practică sportul;
c) nerespectarea principiului de fair-play şi sportivitate în locurile în care se desfăşoară acţiuni sportive de atletism;
d) prevenirea ieşirilor necontrolate şi manifestărilor agresive ale practicanţilor atletismului: sportivi, antrenori, arbitrii, alţi tehnicieni etc.;
e) neluarea măsurilor anti-doping pentru eliminarea dopajului, sustragerea de la controlul doping,
nerespectarea normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping, privind toate persoanele care se dovedesc a fi implicate în cazuri de dopaj;
f) nerespectarea obligatiilor statutare asumate fata de FRA
g) afilierea la organisme internationale fara avizul FRA
h) organizarea de competitii interne si internationale fara avizul FRA
i) participarea sportivilor legitimaţi la competiţii interne si internaţionale fără aprobarea prealabilă scrisă a FRA.
j) declaratii publice ale conducatorilor, tehnicienilor, arbitrilor sau sportivilor, care pot incita sau pot conduce la acte de violenta
k) declaratii publice ale conducatorilor, tehnicienilor, arbitrilor sau sportivilor, care pot prejudicia imaginea FRA
l) absenta nejustificata de la competitii si de la alte actiuni in cazul convocarilor la lotul national
m) participarea neautorizata, neprezentarea sau retragerea nejustificata din orice proba sau competitie
n) orice alte tipuri de abateri date in competenta Comisiei de disciplina a FRA prin Regulamentul de organizare si functionare al acesteia.

Art. 80

  1. Autoritatea disciplinară în cadrul FRA se exercită pe deplin şi legitim în conformitate cu prevederile Statutului şi regulamentelor FRA, precum şi Statutul şi regulamentele IAAF.
  2. Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin:
    a) un sistem coerent de sancţiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în funcţie de gravitatea faptelor;
    b) diferenţierea gradată a faptelor, excluderea posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi faptă, excluderea retroactivităţii în aplicarea sancţiunilor, interdicţia de a da sancţiuni pentru fapte săvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauză;
    c) cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului şi cerinţele pentru stingerea sau suspendarea sancţiunii;
    d) competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii;
    e) garantarea faptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancţiunilor aplicate.

Art. 81

  1. Sancţiunile care pot fi date pentru nerespectarea Statutului, regulamentelor FRA, normelor si a hotărârilor Adunării Generale sau ale Consiliului Federal sunt:
  2. Pentru structurile sportive – persoane juridice afiliate:
    a) avertisment;
    b) vot de blam;
    c) penalitate
    d) anularea unor rezultate sportive;
    e) suspendarea temporară din activitatea competiţională internă şi/sau internaţională;
    f) suspendarea drepturilor de membru afiliat;
    g) excluderea din FRA.
  3. Pentru persoane fizice:a) avertisment;
    b) vot de blam;
    c) penalitate;
    d) suspendarea temporară din activitatea competiţională internă şi/sau internaţională, ori, după caz din activitatea federaţiei
    e) excluderea din activitatea atletică.
  4. Competenţele privind investigarea faptelor, determinarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (2) revin:a) Consiliului Federal, cu titlu provizoriu
    b) Adunarea Generala, cu titlu definitiv
  5. Competenţele privind investigarea faptelor, determinarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin şi (3), revin:a) În prima instanţă, comisiei de disciplina a F.R.A;
    b) Comisiei de apel a F.R.A., pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţă de
    Comisia de disciplina;
    c) Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă, care va soluţiona recursul formulat împotriva hotărârilor definitive pronunţate, prin epuizarea căilor de atac, de comisiile interne de disciplină.

Art. 82.

Pentru litigiile de altă natură decât disciplinară competenţa revine:

A) În primă instanţă, comisiilor de specialitate ale FRA;
B) Consiliului Federal al F.R.A. care va soluţiona recursul formulat împotriva hotărârilor definitive pronunţate de comisiile de specialitate FRA.

 
CAPITOLUL XII - DIZOLVAREA FRA
 

Art. 83

Dizolvarea FRA poate interveni în unul din următoarele moduri:

a) de drept prin:

  • imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită dacă în termen de trei luni de la constatarea acestui fapt nu se produce schimbarea acestui scop;
  • imposibilitatea constituirii Adunării Generale sau Consiliului Federal conform dispoziţiilor statuare,
    dacă această situaţie durează de mai mult de un an;
  • reducerea numărului de asociaţi sub numărul prevăzut de lege, dacă acesta nu a fost completat
    timp de trei luni;
  • Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea tribunalului în a cărui cirumscripţie se află FRA la cererea orcărei persoane interesate

b) prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate atunci când:

  • scopul sau activitatea FRA a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;
  • realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
  • FRA urmăreşte alt scop decât cel pentru care s-a constituit;
  • FRA a devenit insolvabilă;
  • FRA nu a obţinut autorizaţiile administrative prealabile desfăşurării activităţii pentru care,
    potrivit legii, acestea sunt necesare;

Instanţa competentă este tribunalul în circumscripţia căreia FRA îşi are sediul.

c) prin hotărârea adunării generale, cu votul a 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot. În acest caz, în termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, procesul verbal în formă autentică se depune la tribunalul în a cărei cirumscripţie teritorială îşi are sediul FRA, pentru a fi subscris în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

Art. 84

  1. În cazul dizolvării FRA, bunurile rămase după lichidare nu se pot transmite către persoane fizice.
  2. Bunurile rămase după lichidare vor fi transmise către persoana juridică de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător după următoarea procedură:
    • în cazul în care FRA s-a dizolvat de drept, prin hotărârea adunării generale sau în condiţiile art. 56, alin (1), pct. d) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, destinaţia bunurilor va fi hotărâtă, potrivit dispoziţiilor art. 28, alin (5) din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, de către Agentia Nationala pentru Sport şi va fi îndreptată spre realizarea unor activităţi sportive;
    • în situaţia dizolvării FRA pentru motivele prevăzute la art. 56, alin (1), pct. a), b) şi c) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi funaţii, bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de stat prin administraţia localităţii în care FRA îşi va avea sediul la data dizolvării, care împreună cu Agentia Nationala pentru Sport, va stabili o destinaţie concretă îndreptată spre realizarea unor activităţi sportive.
  3. Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării, lichidatorii nu au reuşit să transmită bunurile în condiţiile alin (1), bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanţa competentă
    unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător.
  4. Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului verbal de predare – preluare, dacă prin aceasta nu s-a stabilit o dată ulterioară.
 
CAPITOLUL XIII - DISPOZIŢII FINALE
 

Art. 85

    1. FRA deţine exclusivitatea:

a) dreptul asupra imaginii de grup sau individuale, statice şi în mişcare a atleţilor în echipamentul de concurs şi de reprezentare, când participă la competiţii în numele loturilor naţionale;
b) drepturile de folosinţă asupra siglei (emblemei proprii);
c) drepturile de reclamă, publicitate şi televiziune la competiţiile pe care le organizează sau la care participă, după caz;

i. Drepturile menţionate la alin. (1) pot fi cesionate de federaţie, în condiţiile legii.
ii. Prevederile prezentului Statut se completează de drept cu dispoziţiile legale în viguare
iii. Orice modificare/completare a prezentului Statut se va opera prin act adiţional autentificat, în condiţiile legii şi prevederilor prezentului Statut.

Art. 86.

Consiliul Federal al FRA decide în toate cazurile neprevăzute în prezentul statut, cu respectarea reglementarilor IAAF, AEA şi a dispoziţiilor legale în vigoare. Deciziile Consiliului FRA sunt
obligatorii.

Art. 87.

  1. Membrii afiliaţi sunt de acord să se conformeze deciziilor adoptate de organele FRA competente care, în concordanţa cu prezentul statut, sunt obligatorii.
  2. Membrii afiliaţi au obligaţia să adopte măsuri necesare pentru a se asigura că oficialii şi atleţii se conformează principiului enunţat la alin. 1).

Art. 88.

  1. Prezentul statut a fost adoptat în şedinţa Adunării Generale din data de 14.12.2007.
  2. Prezentul Statut intră în vigoare dupa îndeplinirea procedurilor legale prevăzute pentru modificarea statutului şi actului constitutiv.
  3. Prevederile prezentului statut referitoare la membrii regionali intra în vigoare după expirarea mandatului Consiliului Federal ales pentru perioada 2005 – 2009.

Istoric FRA

Detalii
Scris de: FRA
Categorie: Despre noi
Accesări: 67
PĂTRUNDEREA ATLETISMULUI ÎN ȚARĂ SE DATOREAZĂ, ÎN MĂSURĂ COVÂRȘITOARE, ȘCOLII. MULȚI STUDENȚI ȘI ELEVI, CU PĂRINȚI ÎNSTĂRIȚI, AU AJUNS LA STUDII ÎN VEST, ÎN SPECIAL ÎN FRANȚA, ANGLIA, ȘI, ÎN MAI MICĂ MĂSURĂ, ÎN SUA. DE ACOLO, AU VENIT CU IDEILE DE CONCURS, DE ÎNTRECERE, CU NOȚIUNEA DE ANTRENAMENT.
 

Cea mai mare influență a avut-o Anglia, patria atletismului, cea care deține “brevetul de invenție” a acestui sport, primele concursuri organizându-se în anii 1100. Este țara care a stabilit regulile, criteriile, normele, modul de desfășurare, preluate, ulterior, de către francezi, dar și de către americani, care, având în sânge întrecerea, au preluat inițiativa, dezvoltând la maximum conceptul de învingător. Reveniți acasă, elevii, studenții și alții, constată interesul tot mai mare pentru întreceri. Așa apar primele concursuri, fără prea multe reguli, desfășurate în locuri care presupuneau spații libere darnice (Hipodrom, Cișmigiu, Parcul Carol, Kiseleff etc.).

Francezii dau lovitura, publicând un Larousse sportiv, în anul 1905, în condiții grafice care i-ar face și astăzi geloși pe tipografi. Acesta cuprindea tot ce era mai important în domeniul atletismului, dar și în alte ramuri sportive, de la regulamente, organizare competiții, arbitri, sistem de concurs, reguli de pregătire etc, până la “formule” de alimentație specifice efortului fizic.

În acest context, în spațiul carpato-dunăreano-pontic, apar tot mai mulți amatori de a-și măsura forțele, dar și oameni cu viziuni progresiste, cu posibilități de a sprijini și premia acest gen de manifestări, cel mai important fiind Ion  Cămărășescu.

Numai că, interesul crescut pentru evenimentele sportive se izbește de lipsa unui teren dedicat practicării probelor atletice, dar și a unei formațiuni organizatorice. Chestiune sesizată și de presa vremii. În luna iulie 1911, în revista Automobilă, un ziarist celebru, George Costescu,  pune degetul pe rană:

Nimeni nu se poate aștepta ca publicul să se entuziasmeze pentru aceste concursuri sportive, câtă vreme la noi nu există organizarea campionatelor oficiale. Și cum să se poată organiza la noi asemenea campionate, când nu avem încă elementele necesare pentru așa ceva. Ne trebuie un stadiu (n.n. stadion) solid construit și destul de încăpător, pentru a se întrece cel puțin o sută de concurenți și care să poată fi urmăriți de două până la trei mii de spectatori.

George Costescu

Presiunile sunt mari, și nu rămân fără rezultat. După multe întâlniri, la influența presei și a Principelui Carol, edilii Bucureștilor fac un pas înapoi. Asta din cauza faptului că, inițial, nu erau prea încântați de proiect.

În octombrie 1912, Consiliul Comunal al Capitalei semnează decizia prin care porțiunea de teren din stânga Șoselei Kiseleff, cuprinsă între Rondul 11 și Hipodromul Băneasa, până la clădirea școlii de agricultură, urma să fie cedată celor care vor conduce și vor controla activitatea cluburilor, asociațiilor, societăților sportive, în scopul de a creea un Parc al Sporturilor. Miercuri, 12 noiembrie 1912, în urma convocărilor lansate de către ASR Principele Carol, de Dr. Costinescu, Ion Cămărăsescu, prof. G.Munteanu Murgoci, un grup de personalități sportive și delegați ale unor societăți române de sport se adună într-o discuție epocală.

La această consfătuire, care a avut loc în saloanele Automobil Clubului Român, delegații au luat cunoștiință de dobândirea terenului din Parcul Național, le-a fost prezentată schița planului, executată de  domnul Pinard, horticultorul șef al Capitalei, și au pus bazele creării unei Federațiuni a tuturor Societăților de Sport din țară. Ședința a fost prezidată de ASR Principele Carol. Dr. Costinescu sesizează adunarea că dezvoltarea noastră sportivă suferă din cauza lipsei unei propagande active și a unor legături mai strânse între adepții sporturilor, în timp ce Prof. G. Murgoci arată că în Anglia și Franța s-au pus în practică astfel de demersuri.

Principele Carol propune  denumirea de cercetași și, în același timp, sugerează ca viitoarea federațiune să organizeze asemenea asociațiuni, dându-le un caracter național. Ing. Giullini, din partea Primăriei București, expune planul viitorului parc comunal de la șosea, delimitează partea rezervată sportului, încredințând organizarea și utilizarea ei viitoarei asociațiuni.

George Costescu, cel care a făcut sumarul ședinței respective, consemnează:

Se nasc discuții pe grupuri și se încrucișează idei relative la viitoarea organizare. Printre aclamațiuni, se dă mandat unei comisiuni, compusă din Principele Carol și Dnii. I. Cămărăsescu și Dr.Costinescu, care va studia și alcătui statutele federațiunii

George Costescu

În sfârșit, la 01 decembrie 1912, s-a desfășurat, în saloanele Automobil Clubului Regal Român din București (C.A.Rosetti, nr.7), ȘEDINȚA DE ÎNTEMEIERE A FEDERAȚIUNII SOCIETĂȚILOR DE SPORT DIN ROMÂNIA (F.S.S.R.)

George Costescu continuă (reproducem textul procesului verbal):

Prezidează Principele Carol. Alteța sa Regală, luând cuvântul, arată marele rol social și național al acestei federațiuni, mulțumește domnului Constantin Dissescu, Ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, pentru atenția ce o arată Federațiunii Societăților de Sport din România, prin prezența sa, și îl roagă să încurajeze pe toate căile această instituțiune, mai ales că scopul ei principal este educația fizică a tinerimii din școlile românești de   toate gradele.

George Costescu

Domnul Ministru Dissescu, mulțumind pentru cinstea ce i se face încredințându-i ocrotirea noii instituții de educațiune a poporului român, arată cât de mult apreciază însemnătatea acestei Federațiuni și promite concursul său efectiv. Exprimă apoi dorința de a vedea cât mai curând o manifestare puternică a acestui nou curent cultural și îi urează succes desăvârșit.

Domnul Dr. Ion Costinescu face o amplă expunere a programului și a menirii acestei asociațiuni, pentru acei care luau parte pentru prima oară la dezbateri. Dl. Ion Cămărăsescu dă citire statutelor FSSR, care au fost aprobate fără nici o discuție.

După aprobarea statutelor s-a procedat la constituirea primului comitet dirijuitor al instituției, după cum urmează:

 
PRINCIPELE MOȘTENITOR FERDINAND
PRINCIPELE CAROL – SECRETAR GENERAL
DELEGAȚI AI FSSR – ION CĂMĂRĂSESCU
ION COSTINESCU
MEMBRI – 22 DE PERSOANE

 

FSSR a fost prima organizație sportivă centrală care a cuprins aproape toate ramurile de sport practicate în țară.

Rolul FSSR a fost esențial pentru mișcarea sportivă din România: a organizat activitatea în diferite ramuri de sport, a pus în aplicare statutul aprobat, a introdus legitimările, afilierile, a organizat competiții inclusiv campionate naționale, a alcătuit calendare sportive, regulamente de competiții,    s-a format corp de arbitri și oficiali pe ramură de sport. Președintele comisiunii de atletism, Ion Cămărășescu, în același timp unul din principalii conducători al FSSR, a ajutat foarte mult atletismul în acei ani înaintea și imediat după Primul Război Mondial. Pentru a da o notă de distincție nou înființatei federații, prima măsură a vizat realizarea costumului oficial al concurenților federali (atleți și oficiali) la manisfestările sportive publice, din țară și străinătate. Această ținută prevedea un tricou azuriu,      alternând cu negru, iar în partea stângă a pieptului un scut în culorile României, roșu, galben, albastru, în diagonală, pantaloni albi, la manșetă cu dungi verticale azurii și negre și ciorapi negri.

Comitetul a proclamat, apoi, ca înalt protector, pe domnul ministru Constantin Dissescu și ca membrii de onoare, pe dl. Gen. N. Hirjeu, ministru de Război, pe primarul și prefectul Capitalei.

Secretari ai comitetului FSSR au fost numiții domnii George Costescu, Ioan Nicolaescu, Ing. N.Iliescu Brinceni.

Comitetul FSSR a procedat apoi la alegerea și numirea tuturor comisiilor statutare și la organizarea și punerea în funcțiune a biroului central al FSSR, conform prevederilor din statute.

Secretariatul FSSR a luat sediu în București, str. C.A. Rosetti nr.7.

Comisiile pe sporturi și de administrare au fost întocmite astfel:

 
COMISIUNEA DE ATLETISM

Ion Cămărăsescu – Președinte Grigore Caracostea, George Costescu, George Iconomu, C. Chiriacescu – membru

COMISIUNEA DE FOTBAL ASOCIAȚII

5 membri

COMISIUNEA DE RUGBY

5 membri

COMISIUNEA DE TENIS

5 membri

COMISIUNEA DE SCRIMĂ

5 membri

COMISIUNEA DE CICLISM

5 membri

COMISIUNEA DE TIR

5 membri

COMISIUNEA SPORTURI DE IARNĂ

5 membri

COMISIUNEA DE GIMNASTICĂ

1 membru și maiștrii ai asociațiilor școlare afiliate;

COMISIUNEA PENTRU INSTALAREA TERENURILOR

8 membri

COMISIUNEA PENTRU PROPAGANDĂ ȘCOLARĂ

8 membri

 
 
 

PRINCIPALELE DATE DE REFERINȚĂ ALE ISTORIEI ATLETISMULUI ROMÂNESC

2011
  
  • Se introduc concursuri și campionate de sală și aer liber pentru copii de categoria a.3.a.
  • Se inaugurează la Cluj un stadion de 30.000 locuri cu pistă pe 8 culoare și cu toate facilitățile pentru concursuri interne și internaționale de atletism.
  • Atleții români cuceresc 12 medalii din care 5 de aur la Campionatele Mondiale și Europene de juniori și tineret.
2010
  
  • Elena Mirela Lavric, cucereşte al 3.lea titlu de campioană mondială, consecutiv, de junioare, unicat în atletismul nostru, în proba de 800 m.
2009
  
  • Bianca Perie, cucereşte ultimul titlu, al 4-lea de campioană mondială de junioare consecutiv şi al 2.lea de campioană europeană la aruncarea ciocanului. Este un unicat în istoria atletismului la nivel de juniori.
  • Ancuța Bobocel realizează o performanță deosebită, a.12.a medalie la Campionatele Mondiale și Europene de juniori și tineret.
2008
  
  • Cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Beijing, Constantina Tomescu Diţă cucereşte titlul olimpic în proba de maraton, pe care a condus-o (lucru unic) de la început până la sfârşit.
2004
  
  • La Jocurile Olimpice de la Atena, Marian Oprea cucereşte medalia de argint, cea mai bună clasare la Jocurile Olimpice în istorie pentru un atlet român.
2001
  
  • La Campionatele Mondiale de la Edmonton/Canada, cucerim două titluri supreme, Gabriela Szabo la 1500 m, cu 4:00.57 şi Lidia Şimon la maraton cu 2h.26.01.
  • Violeta Szekely cucereşte marele premiu IAAF, iar premiul de la Golden League de 1 milion de dolari este împărţit cu alţi 5 atleţi.
2000
  
  • Se inaugurează noul sediu al Federaţiei Române de Atletism, în incinta stadionului Iolanda Balas Söter. Lucrarea a durat doi ani şi a costat 500.000 de dolari.
  • Cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Sydney, Gabriela Szabo cucereşte titlul olimpic la 5000 m cu 14:40.79.
1999
  
  • La Campionatele Mondiale de sală de la Maebashi/Japonia, Gabriela Szabo realizează un lucru unic pentru Campionatele Mondiale- locul 1 în probele de 1500 m, cu 4:03.23 şi 3000 m, cu 8:36.42 în 3 zile.
  • Gabriela Szabo, cucereşte Marele premiu  IAAF Golden League, pe care îl împarte cu danezul Wilson Kipketer (1 milion de dolari.)
1998
  
  • La Campionatele Europene de la Budapesta, 3 atlete cuceresc titlul european, Ionela Târlea, la 400 m garduri, Monica Iagăr, la înălţime şi Mihaela Melinte, la aruncarea ciocanului.
1997
 
  • La Campionatele Mondiale de atletism de la Atena, Gabriela Szabo cucereşte prima medalie de aur pentru atletismul românesc, la 5000 m, cu 14:57.68.
1996
 
  • La Jocurile Olimpice de la Atlanta, Gabriela Szabo, cucereşte prima ei medalie olimpică – argint la 1500 m, cu 4:01.54.
1995
  
  • Cu prilejul Campionatelor Naţionale de aruncări, Mihaela Melinte realizează primul ei record mondial (66,86 m).
  • La Campionatele Mondiale de sală de la Barcelona, Gabriela Szabo cucereşete primul ei titlu mondial (3000 m,  cu 8:54.50).
  • La Cupa Mondială de maraton, desfăşurată la Atena, atletele noastre au cucerit titlu mondial, iar individual au reuşit un lucru unic în lume: s-au clasat pe primele trei locuri , în ordinea – Anuţa Cătuna, Lidia Şimon, Cristina Pomacu.
1994
  
  • Se desfăşoară prima ediţie a Jocurilor Balcanice de sală la Atena.
  • Participând pentru prima oară la Campionatele Europene de cros, România a cucerit titlul (Elena Fidatov, Mariana Chirilă, Margareta Keszeg).
1993
  
  • A luat fiinţă “Fundaţia Atletismul Românesc”. Primii conducători sunt: Mihail Florescu – preşedinte onorific şi Iolanda Balas Soter – preşedinte executiv. Secretar General – Victor Firea.
  • La Campionatele Mondiale de semimaraton, echipa României cucereşte, pentru prima oară, titlul mondial (Elena Murgoci, Anuţa Cătuna, Iulia Negură).
1990
  
  • În cadrul unei singure curse, în sală, desfăşurată la East Rutherford/USA, Doina Melinte realizează pentru prima oară în istoria atletismului nostru două recorduri mondiale cu 4:00.27, la 1500 m şi 4:17.14 la 1 milă.
  • La Campionatele Mondiale de alergare pe şosea, Iulia Negură cucereşte primul titlul mondial pe 15 km, în 50:12 min.
 
1988
  
  • La jocurile Olimpice de la Seul, Paula Ivan cucereşte titlul olimpic la 1500 m cu 3.53.96 o performanță exceptțională și locul 2 la 3000 m, în același concurs.
1986
  
  • În Bacău au loc primele Campionate Naţionale în probe mai lungi de 60 m, datorită pistei circulare construită cu material sintetic românesc.
1985
  
  • Cristieana Cojocaru cucereşte la Paris, primul titlu mondial la 800 m,  în cadrul primei ediţii a Campionatelor Mondiale de sală (2.04.22).
  • IAAF-ul înfiinţează la iniţiativa lui Primo Nebiolo preşedinte, Marele Premiu Grand Prix IAAF,  concurs care a revoluţionat ulterior tot atletismul mondial.
1984
  
  • Maricica Puică cucereşte în SUA, un nou titlu de campioană mondială la cros.
  • La Jocurile Olimpice de la Los Angeles, atletismul românesc realizează cel mai mare succes din istorie: 3 medalii de aur, prin  Doina Melinte la 800 m – 1:57.60, Maricica Puică, la 3000 m –  8:35.96, Anişoara Cuşmir la lungime –  6,96 m. De asemenea,  au fost obţinute 3 medalii de argint şi 4 medalii de bronz.
1983
  
  • Cu prilejul Campionatelor Internaţionale de atletism ale României, Anişoara Cuşmir realizează un excepţional record mondial, 7,43 m, la săritura în lungime.
  • La prima ediţie a Campionatelor Mondiale de atletism de la Helsinki, Anişoara Cuşmir obţine medaliade argint  la săritura în lungime cu 7,15 m.
1982
  
  • Maricica Puică, cucereşte titlul mondial în cadrul Campionatelor Mondiale de cros, de la Roma.
  • Cu prilejul Campionatului European de atletism de la Atena, Vali Ionescu cucereşte titlul de campioană europeană la săritura în lungime.
1981
 
 
  • România, organizează  cea mai mare competiţie din istorie. Jocurile Mondiale Universitare pe stadionul “23 August” dotat cu pistă nouă de tip Mondo, realizată prin intervenţia directă a lui Primo Nebiolo la Nicolae Ceauşescu.
1980
  
  • Se înfiinţează şi are loc prima ediţie a Campionatelor Naţionale de Tineret.
1978
  
  • Cu prilejul Campionatelor Mondiale de cros de la Glasgow/Scoţia, echipa feminină de cros a României a cucerit primul titlu mondial din istoria atletismului românesc (Natalia Mărăşescu, Maricica Puică, Georgeta Gazibara şi Antoaneta Iacob. Cu acelaşi prilej, Natalia Mărăşescu a ocupat locul 2, la individual şi Maricica Puică, locul 3.
1976
  
  • Cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Montreal, Gheorghe Megelea obţine prima medalie (de bronz) pentru atletismul masculin.
  • Se reiau campionatele internaţionale de atletism (întrerupte din 1973 până în 1975).
1972
  
  • Se dă în folosinţă sala de atletism de la “23 August” cu o pistă sintetică de producţie românească Coritan.
  • Cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Munchen, Lia Manoliu devine prima atletă din istoria atletismului cu 6 participări la Jocurile Olimpice.
  • Argentina Menis realizează un nou record mondial la aruncarea discului.
1970
  
  • În cadrul primei ediţii a Campionatelor Europene de sală, Viorica Viscopoleanu cucereşte primul titlu european la lungime.
  • Se organizează, la Paris, prima ediţie a Campionatelor Europene de juniori.
  • Se înfiinţează la Câmpulung Muscel  primul Liceu Naţional cu Program de Atletism.
  • Se desfăşoară la Bucureşti reuniunea de calendar a IAAF, prilej cu care ia fiinţă Asociaţia Europeană de Atletism. Primul preşedinte: Adrian Paulen, ulterior a devenit preşedinte IAAF.
1969
  
  • Se desfăşoară prima ediţie a Campionatelor Naţionale de sală  – seniori şi juniori I.
  • Prima pistă sintetică de producţie românească (Elbitex) se toarnă pe stadionul Republicii.
1968
  
  • Viorica Viscopoleanu şi Lia Manoliu cuceresc titlurile olimpice în Mexico, în probele de lungime şi aruncarea discului.
  • Ion Söter şi Gheorghe Zimbreşteanu, primii antrenori emeriţi la atletism.
  • Se desfăşoară prima ediţie a concursului internaţional de sală ”Cupa de Cristal”.
1966
 
  •  Şerban Ciochină şi Iolanda Balaş, invigători la triplusalt respectiv înălţime, în primul criteriu european de sală la Dortmund.
1965
  
  • Echipa naţională de atletism concurează pentru prima oară la Cupa Europei de atletism (băieţii,  la Zagreb şi fetele,  la Constanţa).
1964
  
  • La Jocurile Olimpice de la Tokyo, Iolanda Balas şi Mihaela Peneş cuceresc titlul de campioane olimpice.
  • Atletismul românesc participă la prima ediţie a Jocurilor Europene pentru juniori (Varşovia).
  • În urma unei anchete internaţionale, Iolanda Balaş, este declarată cea mai bună atletă a lumii.
1963
  
  • Se infiinţează Centrul de Medicină Sportivă.
1962
  
  • Au loc la Cluj primele Jocuri Balcanice, experimentale, pentru juniori.
  • Cu ocazia conferinţei pe ţară a Uniunii pentru Cultură Fizică şi Sport se reînfiinţează federaţiile sportive pe ramură de sport.
1961
  
  • În cadrul meciului România – Bulgaria, desfăşurat la Sofia, Iolanda Balas obţine un nou record mondial cu 1,91 m (este al 14-lea record mondial şi ultimul din cariera sa).
1960
  
  • Primul titlu olimpic şi totodată primul record olimpic la Jocurile Olimpice de la Roma obţinut de Iolanda Balas, cu 1,85 m
1959
  
  • România obţine prima victorie pe echipe la Jocurile Balcanice de atletism, desfăşurate la Bucureşti.
1958
  
  • Iolanda Balas cucereşte primul titlu de campioană europeană la Stockholm cu 1,77 m, la săritura în înălţime.
  • Debutează cu ocazia Campionatelor Internaţionale aparatul de înregistrat sosirile TELESID produs de Ing. Lazaride.
  • Se desfăşoară primul Campionat Naţional pentru copii (Braşov).
1956
  
  • Primul record mondial al Iolandei Balaş la săritura în înălţime (1,76 m la Bucureşti).
  • Congresul Balcanic adoptă ,la propunerea României, includerea probelor feminine în programul Jocurilor Balcanice. Cu prilejul crosului Balcanic desfășurat atunci participă pentru prima oară şi atleţi români.
1954
  
  • Cu ocazia Campionatelor Europene de atletism de la Berna, Iolanda Balaş  cucereşte medalia de argint la săritura în înălţime, prima medalie la un Campionat European.
1953
  
  • Au loc întrecerile de atletism ale Festivalului Mondial al tineretului şi studenţilor. Competiţia are loc pe Stadionul 23 August, dat în folosinţă cu acest prilej (80.000 de spectatori).
  • Primul maestru emerit al sportului la atletism este Ion Moina.
1952
  
  • România participă cu o echipă de atleţi la Jocurile Olimpice de la Helsinki. Primii finalişti olimpici sunt, Lia Manoliu şi Ioan Söter (locul 6).
1951
  
  • Se introduc normele de clasificare sportivă, carnetul de maestru al sportului cu nr.1 este atribuit atletului Constantin Aioanei.
1950
  
  • Primul concurs cu recorduri naţionale de sală (sala Floreasca II, actuala sală de scrimă).
  • Ana Andreeva, URSS, realizează primul record mondial(15,02m, la greutate) obţinut de un atlet străin în România.
1949
  
  • Are loc primul concurs atletic pe teren acoperit în sala Institutului Politehnic de la fostul cămin 303, actuala sală de jocuri a ANEFS.
  • Primul meci de juniori, România – Ungaria.
1948
  
  • Se înfiinţează Clubul Dinamo, care a avut o foarte mare contribuţie la dezvoltarea atletismului românesc.
  • Se inaugurează, la Bucureşti, prima ediţie a Campionatelor Internaţionale de atletism.
  • La Conferinţa pe ţară a OSP (organul de conducere al sportului), federaţiile sportive devin secţii ale direcţiei tehnice a OSP.
  • Este dat în funcţiune renovat şi modernizat Stadionul Republicii.
1947
  
  • Ia fiinţă Clubul Sportiv Central al Armatei ulterior CCA şi în prezent C.S.A. Steaua, care a contribuit în cel mai înalt grad la performanţele atletice obținute până în prezent, prin sportivii şi antrenorii săi.
  • Atleţii români participă la prima ediţie a Festivalului Mondial al Tineretului şi studenţilor.
  • Se desfăşoară la Bucureşti prima ediţie a Jocurilor Balcanice şi ale Europei centrale.
  • Se desfăşoară primul Campionat Naţional de cros, pentru senioare şi junioare.
1946
  
  • La Predal, în cadrul unui concurs atletic, Ion Moina este cronometrat în cursa de 100m în 10.4 sec., o performanţă mondială cu care în orice concurs inclusiv Jocurile Olimpice puteai cuceri o medalie.
  • Se reiau Jocurile Balcanice la Tirana, în Albania, atât la bărbaţi, cât şi pentru prima oară la femei.
1945
  
  • Cristea Dinu este al treilea atlet român care cucereşte Premiul Naţional pentru sport.
1944
  
  • Se dă din nou în folosinţă Stadionul ONEF, grav avariat de bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial.
1943
  
  • Ion Moina cucereşte Premiul Naţional pentru sport.
1942
  
  • Deşi în plin război mondial, Federaţia Română de Atletism întocmeşte, pentru prima oară, un clasament al celor mai buni atleţi ai anului (Virgil Ludu, la bărbaţi şi Elena Teodorescu, la femei).
1941
  
  • Ia ființă Atletic-Club Român reprezentat de Ion Baicu și Ion Albișor.
1938
  
  • Apare pentru prima oară Buletinul Federaţiei Române de Atletism.
1937
  
  • România organizează la Bucureşti pe Stadionul ONEF,     pentru prima oară,  Jocurile Balcanice. Locul 2 pe echipe.
1936
  
  • România participă cu un lot de atleţi la Jocurile Olimpice de la Berlin.
1935
  
  • Ludovic Gall este primul atlet care cucereşte Marele premiu naţional pentru sport. Ludovic Gall este de 3 ori campion balcanic şi de 3 ori campion naţional la maraton.
1933
  
  • Se introduce Brevetul atletic.
  • Primul meci internaţional feminin România – Ungaria, la Budapesta (pierdut la 1 punct).
  • Liga atletică Braşov tipăreşte primul anuar din istoria atletismului românesc.
1932
  
  • Trandafir Rădulescu cucereşte pentru a doua oară titlul de campion mondial la 100 km marş.
1931
  
  • Apar probe feminine la Campionatele Universitare.
  • Trandafir Rădulescu cucereşte, la Buenos Aires (Argentina), primul titlu de campion mondial la 100 km marş.
1930
  
  • La Atena are loc prima ediţie oficială a Jocurilor Balcanice.
1929
  
  • Se desfăşoară la Bucureşti prima ediţie a Campionatelor Naţionale Universitare.
  • Se desfăşoară la Atena prima ediţie, experimentală, a        Jocurilor Balcanice atletice. D. Paveliuc la 5000 m, primul campion balcanic.
  • Se fondează Federaţia Română de Atletism, înfiinţată în 1912 sub forma de comisie de alergări şi concursuri, afiliată la I.A.A.F. în 1923.
1928
  
  • Se organizează la Bucureşti primele Campionate Naţionale de decatlon.
  • O delegaţie de atleţi români (11 bărbaţi şi 2 femei participă pentru prima oară la Jocurile Olimpice de la Amsterdam).
  • Se organizează primul concurs feminin de marş.
1927
 
  •  Atleta româncă Ana Cicanci realizează un nou record mondial (neoficial) la 3000 m cu 14:44,4.
1926
 
 Se inaugurează stadionul ONEF de 40.000 locuri cu pistă de atletism devenit ulterior Stadionul Republicii, apoi desfiinţat.
1925
  
  • Prima ediţie a Campionatelor Naţionale de Juniori (Arad). La Braşov au loc primele Campionate Naţionale feminine.
  • Se organizează la Eforie primul cros pentru femei și la București apare prima carte tehnică și metodică atletică scrisă de louis Schroder.
1924
  
  • Apare Gazeta Sporturilor.
1923
 
  •  Comisia de atletism devine membră a Federaţiei Internaţionale de Atletism.
1922
  
  • La Braşov şi Cluj se organizează primele concursuri pentru femei.
  • Se înfiinţează Institutul Naţional de Educaţie Fizică.
  • Are loc la Belgrad primul meci de atletism la bărbaţi, România – Iugoslavia.
1921
 
 
  • Se omologhează primele recorduri naţionale.
1920
  
  • La Bucureşti, apare prima carte cu regulile internaţionale pentru concursuri, intitulată ATLETISM. În acelaşi an, apare şi lucrarea “Instrucţiuni pentru practicarea sporturilor” , (fotbal , cursele pe jos, săriturile şi aruncările). Autor: Lt.col. Justin Marinescu.
  • La Cluj, se organizează primele concursuri atletice inaugurale ale României Mari, cu atleți din întreaga ţară (6000 de spectatori).
1919
 
 
  • Se desfăşoară la Paris Jocurile Sportive interaliate, la care participă şi un lot de atleţi români, în premieră. Cu această ocazie, Ion Constantinescu este primul atlet care aduce în ţară o pereche de pantofi cu cuie.
  • F.S.S.R. aprobă pentru prima oară Regulamentul de organizare a concursurilor atletice pentru campionate, cupe şi Jocuri Olimpice (după modelul englez şi francez).
1916
 
 
  • Se deschide Parcul Sportiv al F.S.S.R., primul stadion pentru antrenamente şi concursuri atletice.
  • Se desfăşoară primul campionat de cros (Bucureşti).
  • Se desfăşoară primul concurs de copii (11 – 14 ani).
1915
  
  • Se dă în folosinţă Parcul Sportiv al F.S.S.R., leagănul atletismului românesc, cu pistă de atletism.
1914
  
  • Au loc primele Campionate Naţionale de atletism ale României. Se decernează 15 titluri de campioni naţionali.
1913
  
  • Primăria Bucureşti cedează terenul Federaţiunii Societăţilor Sportive din România, în suprafaţa totală de 25 ha. Se face prima pistă de atletism (actualul stadion Iolanda Balaş Söter).
1912
  
  • Se pun bazele Uniunii Federaţiilor Sportive din România şi în cadrul acesteia se înfiinţează “Comisia de alergări pe jos şi concursuri” (actuala Federaţie Română de Atletism).
  • Prima ediţie a Campionatului Interşcolar. Se desfăşoară 8 probe, iar câştigătorii sunt recunoscuţi drept primii recordmani naţionali, respectiv primele recorduri naţionale.
1911
  
  • Primul grup de atleţi la un concurs în Italia format din 6 atleţi.
1908
 
  •  Primele Campionate Şcolare numai cu elevi bucureşteni.
  • Atletul clujean Istvan Somodi a cucerit medalia de argint pentru Ungaria la Jocurile Olimpice de la Londra cu 1,88 m/săritura în înălțime, în stilul foarfecă. Somodi rămâne în istoria atletismului ca primul medaliat olimpic originar, din actualul teritoriu.
1907
 
  • La Leipzig (Germania), 10000 de spectatori asistă la un concurs de atletism. Proba de 100 m este câştigată de românul Lazăr Breyer cu 11 3/5 probabil, prima victorie internaţională a unui cetăţean român.
1904
  
  • Revista Automobilă îşi începe apariţia, cuprinde aproape număr de număr o rubrică de atletism.
1903
  
  • La concursul de final de an al liceului “Gh. Lazăr” are loc pentru prima oară o competiţie pe categorii de vârstă.
1896
  
  • Primul mare concurs de alergare Bucureşti – Piteşti – Bucureşti (230 KM) cu 335 de concurenţi. Câştigător este sergentul major Ilie Gheorghe, în 41 ore şi 4 minute.
1885
  
  • În luna februarie se înfiinţează primul club atletic în Cluj cu secţie de atletism printre alte secţii.
  • Primul concurs de sală la Cluj.
1883
 
  •  Primul concurs de marş pe distanţa de circa 20 km (între Cluj şi Floreşti)
1882
 
 
  • În luna ianuarie se înfiinţează “Societatea de alergări pe jos”. Membrii erau elevii liceelor “Sf. Sava” şi ”Matei Basarab”.
  • În iunie se organizează la Bucureşti primul concurs atletic pe teritoriul de atunci al României. Primul câştigător Louis Schmettau învingător în 3 probe în aceeaşi zi: 100 m, 1500 m, 350 m obstacole.
1879
 
  •  La Arad se organizează Societatea de gimnastică (A.T.E.) printre diferitele secţii apare pentru, prima oara secţia, de atletism.
1875
 
  •  Apare la Cluj prima lucrare de atletism intitulată „ATLETISMUL”. Cartea trata probleme de atletism, iar după 4 ani, apare a doua lucrare intitulată “EXERCIŢII ATLETICE”.
1815
 
  •  Prima manifestare atletică în Bucureşti de alergare pe stradă popularizată cu un afiş tipărit. Karolina Paukert alergătoare, din Viena, a alergat circa 35 minute pe un traseu între Podul Mogoşoaia (Calea Victoria de azi) şi Târgul din afară (actuala Cale a Moşilor).Parcursul s-a realizat de 3 ori dus-întors. Alergătoarea se întrecea contra cost cu amatori de alergare.

Mai multe articole …

  1. Despre noi

logo alb transparenta 500x156

abaf

world athletics logo

ea

IRunClean logo xla

logo comitetul olimpic albx100

logo ANSx100

© 2023 Federația Română de Atletism. Toate drepturile rezervate.

În caz de preluare a informațiilor menționarea www.fra.ro este obligatorie.

  • Achiziții
  • Buget
  • Documente
  • Branding